Facebook/Ilan Șor

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, un deputat local și un activist apar într-o fotografie publicată de Ilan Șor: „Am discutat lucruri importante”

Președintele Adunării Populare din Găgăuzia, Dumitru Constantinov, deputatul local Ilia Uzun și activistul Mihail Vlah au avut o întrevedere cu fugarul Ilan Șor. Informația a fost raportată chiar de către Șor, care a aprecizat că la întâlnire s-a discutat despre realizarea programului electoral al Evgheniei Guțul, candidata Partidului „ȘOR” care a câștigat alegerile pentru funcția de bașcan al autonomiei. 

„Mulțumesc lui D.G. Konstantinov, președintele APG, lui Ilia Uzun și Mihail Vlah pentru această întâlnire, în cadrul căreia am reușit să discutăm și să adoptăm o serie de decizii importante pentru realizarea programului electoral al lui Gucul Eugenia. Sunt sigur că, unind eforturile tuturor, vom construi în cel mai scurt timp un ținut de vis al Găgăuziei”, a scris Șor pe pagina sa de Facebook.

De menționat că liderul Partidului „ȘOR” nu a precizat unde a avut loc întâlnirea. Totodată, nici Uzun, Constantinov sau Vlah nu au venit cu detalii despre întrevedere.

Precizăm că, pe 17 mai, mai multe surse mass media au scris că socialiștii Vasile Bolea și Alexandr Suhodoliskii, împreună cu ex-candidatul la funcția de bașcan Victor Petrov, ar fi plecat în Israel, unde se presupune că urmau să se întâlnească cu liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară“. Cei doi deputați nu au comentat deocamdată informațiile.

***

În context precizăm că, pe 21 mai, la Comrat vor avea loc loc 3 miting-uri. Două dintre acestea vor fi organizate de consilierul municipal din Comrat Serghei Kiulaflî, care s-a alăturat Partidului „ȘOR” și activistul Mihail Vlah. Organizatorii protestelor intenționează să discute despre situația social-politică din Moldova și reacția autorităților centrale la rezultatele alegerii bașcanului.

Pe 16 mai, Adunarea Populară a Găgăuziei s-a întrunit  în ședință extraordinară, pentru a recunoaște rezultatele alegerilor pentru funcția de bașcan. Deputații locali au declarat că nu au încredere în Curtea de Apel, care trebuie să valideze alegerile și nici în autoritățile centrale. Aceștia au mai spus că Evghenia Guțul a câștigat onest scrutinul electoral și că o recunosc în calitate de bașcan.

S-a întâmplat după ce, în după-amiaza aceleiași zile, CNA și procurorii anticorupție au desfășurat percheziții la Comisia Electorală de la Comrat. Potrivit CNA, temei al acțiunii de ridicare constituie bănuiala rezonabilă privind includerea în listele alegătorilor a persoanelor decedate și aflate în afara țării și votarea din numele acestora.

Guțul s-a confruntat în turul doi al alegerilor cu Grigorii Uzun, candidat susținut de PSRM. După rezultatele prezentate de organul electoral local, Uzun și-a recunoscut înfrângerea.

***

Amintim că Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul frauda bancară și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Sentința a fost pronunțată pe data de 13 aprilie, curent. În reacție, Ilan Șor a acuzat magistrații că s-ar fi subordonat ordinelor politice și a susținut decizia Curții de Apel „îl lasă rece și că nu are de gând să se conformeze acesteia”.

În urmă cu trei ani, Șor a fugit din Republica Moldova și, potrivit unor rapoarte neconfirmate, locuiește de atunci în Israel, unde, potrivit unor investigații jurnalistice, trăiește în lux și opulență și de unde continuă să se implice în politică prin partidul său care îi poartă numele. Reamintim în acest context că liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, se află în lista neagră a guvernelor american și britanic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: