parlament.md

Președintele Comisiei de la Veneția a venit la Chișinău. Avertizarea lui Gianni Buquicchio pentru majoritatea parlamentară

Nu trebuie să se confunde urgența cu graba în procesul de executare a mandatului de combatere a corupției pe care guvernarea l-a primit de la alegători. Avertizarea a fost făcută de către președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, într-un briefing de presă, care a avut loc, pe 20 octombrie, la Parlament. Oficialul a mai menționat că majoritatea parlamentară și opoziția ar trebui să continue practica dialogului și consensului care s-au arătat a fi posibile, spre exepmlu, în subiectul modificării Constituției.

Demnitarul european a declarat că, în timpul apropiat, Comisia de la Veneția va emite o opinie referitoare la modificările la Legea cu privire la Procuratură. Acesta a menționat că este bine că în țara noastră au fost inițiate mai multe schimbări, însă a atras atenția partidului de guvernare că nu trebuie să confunde „urgența cu graba”.

„Electoratul le cere guvernaților să fie absolut fermi în lupta cu corupția, cere o justiție eficientă și cere o viață mai bună în această țară. Pentru a le realiza, nu trebuie să se grăbească, trebuie să ajungă la niște soluții care să fie bazate pe un consens cât se poate de larg cu opoziția, care trebuie să fie constructiv, cum a fost în cazul reformei Constituției. Trebuie să existe și dialog cu societatea civilă”, a declarat Gianni Buquicchio, citat de IPN.

Fiindu-i solicitată opinia cu privire la mijlocul prin care Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general, Gianni Buquicchio a răspuns că în competența instituției pe care o conduce este expertizarea legilor, nu și a unor cazuri concrete.

În perioada 20 – 21 octombrie, delegația Consiliului Europei și Comisiei de la Veneția efectuează o vizită oficială în Moldova. Agenda ei conține întrevederi cu membri ai Parlamentului, ai Guvernului și cu președinta țării, Maia Sandu. Gianni Buquicchio s-a întâlnit deja cu membrii Comisiei juridice, numiri și imunități. Discuțiile s-au  axat pe reformarea justiției, potrivit unui comunicat publicat de Legislativ.

***

Procuratura Generală a anunțat, pe 23 septembrie, că a expediat Comisiei de la Veneția o adresare specială în vederea obținerii unei opinii cu privire la modificările adoptate de Parlament la Legea cu privire la Procuratură. De asemenea, conducerea Procuraturii a cerut Comisiei de la Veneția să se expună asupra faptului că procurorul general a fost inclus în Consiliul Suprem de Securitate.

La 1 septembrie 2021, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, Legea pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură a fost promulgată, iar la 3 septembrie 2021, aceasta a intrat în vigoare, fiind publicată în Monitorul Oficial.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Reacția Moscovei la planul lui Macron și Starmer de a trimite trupe în Ucraina: „vor fi considerate ținte militare legitime pentru Rusia”

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse avertizează că desfășurarea trupelor occidentale și a infrastructurii militare pe teritoriul Ucrainei va fi considerată o intervenție străină, reprezentând o amenințare directă la adresa securității Rusiei și a Europei. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Reacția Moscovei vine la două zile după ce, la Paris, membrii coaliției conduse de Franța și Marea Britanie au semnat împreună cu autoritățile de la Kiev o declarație privind „garanții de securitate durabile” pentru Ucraina după încetarea ostilităților.

„Desfășurarea pe teritoriul Ucrainei a unităților militare, obiectivelor militare, depozitelor și a altor elemente de infrastructură ale statelor occidentale va fi calificată drept intervenție străină. Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a spus Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, mai avertizează că astfel de acțiuni vor avea consecințe grave.

„Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a adăugat ea.

În același timp, Moscova păstrează aceiași retorică privind încheirea războiului din Ucraina. Maria Zaharova mai spune că o soluție pașnică ar fi posibilă doar prin eliminarea cauzelor profunde ale conflictului, revenirea Ucrainei la un statut neutru și nealiniat, demilitarizarea și „denazificarea” acesteia, respectarea drepturilor lingvistice, culturale și religioase ale populației, precum și recunoașterea realităților teritoriale actuale.

Amintim că pe 6 ianuarie, liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina s-au reunit la Paris pentru un summit de pace, în cadrul căruia au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru Ucraina după încheierea invaziei ruse.

Documentul, denumit „Declarația de la Paris”, stabilește principalele componente ale acestor garanții, inclusiv: crearea unui sistem de monitorizare a armistițiului sub conducerea SUA, continuarea sprijinului militar și dotarea cu armament a armatei ucrainene, desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încetarea războiului și angajamente juridice pentru sprijinirea țării în cazul unei noi agresiuni.

În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat o declarație care detaliază desfășurarea forțelor multinaționale pe teritoriul Ucrainei, ca parte a garanțiilor de securitate. Potrivit lui Starmer, aceste trupe vor asigura securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și vor consolida forțele armate ale Ucrainei pe termen lung.

Președintele Zelenski a apreciat acordul ca fiind „foarte concret”, iar emisarul american Steve Witkoff a menționat că s-au înregistrat „progrese semnificative” privind garanțiile de securitate și planul de reconstrucție a Ucrainei. Summit-ul a reunit 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre alții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: