Maia Sandu/Facebook

Președinția neagă că Maia Sandu și-a cumpărat casă în suburbie: „Să nu credem toate aberațiile”

Președinția respinge informațiile apărute recent în spațiul public, potrivit cărora președinta Maia Sandu și-ar fi procurat o casă într-o suburbie a Chișinăului, pe care nu ar fi declarat-o. Consilierul șefei statului, Adrian Băluțel, reiterează că Sandu deține un singur apartament, declarat în mod transparent. „Toate proprietățile președintei sunt reflectate în declarația de avere – altele nu există și nici nu pot exista”, a scris șeful Cabinetului președintei pe o rețea de socializare, pe 7 februarie.

„Președinta Maia Sandu a dat dovadă, pe toată durata carierei sale, de o integritate ireproșabilă. Toate veniturile sale, toate cheltuielile, tot ce deține este public și transparent. Președinta are un apartament în Chișinău pe care l-a declarat oficial. Sora președintei are o casă într-o suburbie pe care a construit-o cu bani munciți cinstit și pe care îi poate justifica până la ultimul bănuț”, a scris Adrian Băluțel.

Consilierul președintei a calificat drept „minciuni” informațiile răspândite în spațiul public. Potrivit lor, acestea ar avea un singur scop – „să  denigreze imaginea președintei, să slăbească încrederea cetățenilor și să distrugă calea spre pace și bunăstare”.

„Să nu credem toate aberațiile și să nu lăsăm ca aceste grupări care acționează după reguli banditești să ajungă la conducere și să aducă haos și dezordine în Moldova”, a mai scris Băluțel.

De menționat că bloggerul Eugen Luchianiuc a scris recent pe blogul său că președinta Maia Sandu și-ar fi procurat o casă nouă, într-o suburbie a Chișinăului. Potrivit bloggerului, în aceeași casă, Sandu ar fi filmat sportul de Crăciun din acest an, publicat pe pagina Președinției.

Precizăm că, potrivit declarației de avere depuse de președinta Maia Sandu pentru anul 2023, șefa statului deține un singur apartament, pe care îl deține din 2007. Sandu a declarat că a renunțat în anul trecut la mașina sa, precum și a raportat mai puține economii în conturile bancare. Vezi ce salariu a primit șefa statului anul trecut și cu cât a crescut, din 2002 – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: