NewsMaker

Prezidențiale la pachet cu referendum: Promo-LEX recomandă Parlamentului să-și revadă decizia

Asociația Promo-LEX a recomandat Parlamentului să-și revadă decizia de a desfășura referendumul republican în aceeași zi cu alegerile parlamentare sau prezidențiale. Potrivit Asociației, subiectul integrării europene este unul de interes public strategic pentru Moldova și „nu trebuie „monopolizat” în scop electoral de o anumită forță politică”. Totuși, potrivit Asociației, dacă se va decide inițierea unui referendum concomitent cu alegerile prezidențiale „acesta ar trebui să fie unul constituțional, care să producă efecte juridice obligatorii”.

Asociația Promo-LEX recomandă Parlamentului să-și revadă inițiativa privind posibilitatea desfășurării concomitente a referendumului republican și a alegerilor parlamentare sau prezidențiale, în contextul reexaminării proiectului de lege, inclusă pe agenda ședinței plenare de joi, 18 ianuarie”, a declarat Asociația pe 17 ianuarie.

Reprezentanții Promo-LEX au menționat că art. 184 alin. (2) din Codul electoral care prevedea că referendumul republican nu poate avea loc în ziua alegerilor parlamentare, prezidențiale și a celor locale generale nu trebuie modificat.

Subliniem că amendarea acestui articol, care face posibilă organizarea în aceeași zi a referendumului republican și a alegerilor prezidențiale și parlamentare, a fost aprobată, la 28 decembrie 2023, prin ignorarea legislației privind transparența decizională pe parcursul consultării, dezbaterii și votării. De asemenea, din argumentarea expusă de autoarea amendamentului cu privire la organizarea referendumului concomitent cu alte alegeri nu este clar care sunt motivele amendării legislației”, a adăugat Asociația.

Potrivit Asociației, „subiectul integrării europene este unul de interes public strategic pentru Republica Moldova, care nu trebuie „adoptat” sau „monopolizat” în scop electoral de o anumită forță politică”.

Faptul că inițiativa de organizare a referendumului în aceeași zi cu alegerile prezidențiale vine din partea unui viitor candidat în alegeri, îl poate avantaja pe acesta în raport cu ceilalți pretendenți”, a comunicat Asociația.

Reprezentanții Promo-LEX au mai spus că „dacă Parlamentul sau altă autoritate publică va decide totuși să inițieze pentru toamna anului 2024 un referendum, concomitent cu alegerile prezidențiale, acesta ar trebui să fie unul constituțional, care să producă efecte juridice obligatorii, dată fiind tematica de interes național major a referendumului preconizat”.

Un eventual referendum constituțional ar presupune completarea Constituției cu norme privind garantarea parcursului european al Republicii Moldova, fiind astfel mai justificat din perspectiva efectelor juridice și a costurilor de organizare”, a conchis Asociația.

***

În decembrie 2023, la două zile după ce președinta Maia Sandu a anunțat că va candida pentru un nou mandat la prezidențialele din 2024, cerând Parlamentului să organizeze un referendum privind aderarea la UE în toamna anului viitor, deputata PAS Veronica Roșca a înregistrat amendamentul care prevede modificarea Codului electoral – mai exact permiterea organizării alegerilor și a referendumurilor în aceeași zi. O altă modificare propusă la Codul electoral prevede ca alegerea președintelui țării să aibă loc cu cel mult 90 de zile până la expirare mandatului, însă nu mai târziu de două luni după ce funcția devine vacantă, așa cum prevede Legea Supremă în prezent. Pe 28 decembrie, proiectul de lege care vizează modificări la Codul electoral și Legea privind partidele politice a fost aprobat, în a doua lectură, de 58 de deputați. Ulterior, pentru NewsMaker, vicepreședintele Parlamentului Mihail Popșoi, vicepreședinte PAS, a declarat că se planifică desfășurarea unui referendum constituțional, nu consultativ.

Pe 15 ianuarie 2024, președinta Maia Sandu a remis o scrisoare către președintele Parlamentului, prin care a informat că Legea nr. 453/2023 adoptată de Parlament pe 28 decembrie 2023 nu poate fi promulgată. Șefa statului nu a fost de acord cu două aspecte ce vizează modificarea Codului electoral. Potrivit Maiei Sandu, data alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova trebuie stabilită mai devreme decât cu cel mult 90 de zile înaintea zilei alegerilor. Iar organizarea alegerilor în caz de vacanță a funcției de președinte al Republicii Moldova trebuie să aibă loc în termen de 2 luni de la data care a intervenit vacanța, dar nu 60 de zile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„Dovadă incontestabilă a abuzului” vs „Victimizare”: Tatiana Vozian și Marian Lupu, reacții la decizia instanței

Decizia instanței prin care s-a dispus ca Tatiana Vozian, fosta angajată a Curții de Conturi, să fie repusă în funcție a generat noi acuzații reciproce între aceasta și Marian Lupu, fostul președinte al instituției, pe care aceasta l-a acuzat anterior de hărțuire sexuală. În timp ce Vozian susține că hotărârea este „o dovadă incontestabilă a abuzului comis la acel moment de conducerea instituției”, Lupu afirmă că aceasta „vrea cu orice preț să se prezinte drept o victimă” și că „situația e mult mai complexă”.

Ce spune Marian Lupu

„În spațiul public au fost prezentate până acum doar două litigii dintre Curtea de Conturi și reclamantă, pe care aceasta le-a câștigat. Este vorba despre hotărârile Curții de Apel Centru din 21 octombrie 2025 și 4 august 2026, pronunțate în cadrul a două proceduri disciplinare desfășurate la Curtea de Conturi. Este important de menționat că aceste decizii nu au nicio legătură cu acuzațiile de pretinsă hărțuire. (…) În realitate însă, situația e mult mai complexă. Nu există doar două litigii împotriva Curții de Conturi. Din 2023 și până în prezent, în instanțele de judecată au fost aproximativ 25 de proceduri judiciare, în cadrul a circa 15 dosare, în care figurează același personaj”, a scris Marian Lupu pe o rețea de socializare.

Lupu a spus că, în ceea ce îl privește, au fost șapte proceduri judiciare privind calomnia și defăimarea: „În cinci dintre acestea am câștigat – trei în prima instanță și două la Curtea de Apel. Alte câteva dosare sunt pe rol la Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție”.

„Înțelegem de ce personajul tace: vrea cu orice preț să se prezinte drept o victimă și nu ca o persoană care ar hărțui alte femei. (…) Puteți vedea că, din cele aproximativ 25 de proceduri judiciare ajunse în instanță, personajul a câștigat doar în două cazuri. Ceea ce este interesant este că primul litigiu a fost câștigat în toamna anului 2025, în perioada în care era reangajată în funcția de consultant în cabinetul președintelui PAS din Parlament. Cel de-al doilea dosar îl câștigă în august curent, la câteva luni după avansarea sa politică în cadrul PAS, când a intrat în componența conducerii Organizației municipale a PAS din Chișinău”, a menționat Lupu.

În continuare, Lupu a amintit că a plecat de la Curtea de Conturi de aproape trei ani. „Dacă „factorul declanșator” al tuturor acestor probleme, așa cum s-a mințit public, nu mai este la Curtea de Conturi de aproape trei ani, de ce instituția nu a repus-o benevol în funcție?”, a adăugat acesta.

Ce spune Tatiana Vozian

„Curtea de Apel a confirmat ceea ce am susținut din prima zi: am fost concediată ilegal. Decizia instanței de anulat actul de concediere și de a dispune repunerea mea în funcție este o dovadă incontestabilă a abuzului comis la acel moment de conducerea instituției! (…) Încercarea disperată de a eticheta o decizie judecătorească drept una „politică” este doar o tactică ieftină de victimizare și de evitare a responsabilității pentru propriile decizii ilegale”, a scris Vozian pe o rețea de socializare.

Ea a adăugat că, în cazul în care Curtea de Conturi este obligată acum să achite plăți, responsabilitatea exclusivă îi revine celui care a dispus demiterea sa.

„Nici o încercare de a muta atenția către alte subiecte sau contexte nu poate șterge un fapt simplu: instanța de judecată a analizat probele, a aplicat legea și a dat dreptate angajatului victima unui abuz! Îmi voi apăra în continuare profesionalismul și demnitatea prin pârghii legale, nu prin polemici sterile!”, a menționat Vozian.

***

În aprilie 2023, Tatiana Vozian, pe atunci șefa Direcției generale metodologie, planificare și raportare a Curții de Conturi, anunța că a fost sancționată disciplinar cu „mustrare aspră” printr-un ordin semnat de Marian Lupu, pe atunci președinte al instituției. Ea susținea că sancțiunea ar fi fost aplicată pentru că ar fi refuzat „avansurile sexuale” ale lui Lupu și pentru a-i împiedica avansarea profesională, inclusiv la funcția de președinte al Curții de Conturi. Instituția a calificat acuzațiile drept „calomnii”, precizând că sancțiunea a fost aplicată pentru „comportament agresiv”, în urma unei sesizări depuse de angajați din subordinea sa. Detalii AICI. Ulterior, raportul Comisiei de disciplină a arătat că Vozian a fost învinuită de „ingerință în evaluarea vieții personale a unor angajați, ceea ce reprezintă o acțiune ilegală”. Detalii AICI.

Lupu a anunțat că o va acționa în judecată pe Vozian. Ulterior, aceasta a anunțat că a fost retrogradată în funcție, iar Curtea a explicat că măsura face parte dintr-un proces de optimizare a instituției. Mai târziu, Vozian a anunțat că a fost demisă. Curtea a precizat că decizia a fost luată în urma unei anchete de serviciu privind „comportamentul necorespunzător” al acesteia față de o colegă.

Între timp, cererea depusă de Lupu cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale împotriva Tatianei Vozian a fost admisă parțial. Instanța a obligat-o pe Vozian să-i achite 15 000 de lei prejudiciu moral și circa 10 000 de lei pentru cheltuieli juridice, precum și să dezmintă, în termen de 60 de zile, printr-un mesaj pe Facebook, acuzațiile aduse fostului său șef.

Pe 4 august 2026, avocata lui Vozian a anunțat că aceasta a fost restabilită în funcție printr-o decizie a instanței și a precizat că, acum, Curtea de Conturi trebuie să-i achite salariul pentru cei trei ani de absență forțată de la serviciu. Detalii AICI. Curtea de Conturi a contestat decizia instanței la Curtea Supremă de Justiție. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: