Le Monde

Prim-ministrul Spaniei, răspuns pentru Trump după amenințările de rupere a relațiilor comerciale

Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, a răspuns după ce președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că ar putea rupe relațiile comerciale dintre cele două țări, din cauza poziției Madridului față de operațiunea militară împotriva Iranului. Într-o adresare televizată transmisă pe 4 martie, oficialul a declarat că Guvernul de la Madrid nu își va schimba postura de teama unor „represalii”, scrie Politico.

Nu vom adopta o poziție care să contravină valorilor și principiilor noastre din teama de represalii din partea altora”, a declarat Pedro Sanchez.

Liderul spaniol și-a exprimat solidaritatea cu statele din Orientul Mijlociu și Cipru, care au fost vizate de atacurile de represalii ale Iranului, subliniind totodată că criza a izbucnit după ce SUA și Israelul au atacat teritoriul iranian.

El a spus că Madridul este obligat să se opună „falimentului dreptului internațional care ne protejează pe toți” și să ia poziție împotriva celor care încearcă să „rezolve conflictele lumii cu bombe”. „Spunem nu războiului”, a menționat el.

Totodată, Sanchez a menționat că nu poate prevedea consecințele exacte ale unei eventuale „căderi ale teribilului regim al ayatollahilor din Iran”, dar a adăugat că este sigur „că aceasta nu va duce la o ordine internațională mai echitabilă și nici la salarii mai mari, servicii publice mai bune sau un mediu înconjurător mai sănătos”.

Ceea ce putem vedea deocamdată este mai multă incertitudine economică, creșteri ale prețului petrolului și, de asemenea, ale gazelor. De aceea, noi, în Spania, suntem împotriva acestui dezastru, pentru că înțelegem că guvernele sunt aici pentru a îmbunătăți viața oamenilor, pentru a oferi soluții la problemele, nu pentru a le înrăutăți viața”, a adăugat oficialul.

Amintim că, pe 28 februarie, Statele Unite ale Americii și Israelul au început o operațiune militară împotriva Iranului, constând în atacuri aeriene, pentru a elimina programul nuclear și balistic dezvoltat de Teheran, precum și pentru a înlătura regimul teocratic al țării. Drept răspuns, regimul de la Teheran a lansat atacuri asupra Israelului și asupra unor state din regiune care găzduiesc baze militare americane. De asemenea, loviturile au vizat inclusiv Ciprul, unde se află două baze aeriene ale Marii Britanii.

Guvernul de la Madrid, singurul din UE care s-a opus direct războiului împotriva Iranului, catalogându-l drept „nejustificat” și „periculos”, a interzis armatei americane să folosească bazele militare comune din Spania pentru a desfășura atacuri împotriva statului iranian.

În reacție, președintele SUA, Donald Trump, a amenințat, pe 3 martie, că ar putea rupe toate relațiile comerciale cu Spania, spunând că „nu vrea să aibă nimic de-a face” cu această țară. El a descris Spania drept un partener „groaznic” în NATO și a spus că SUA nu au nevoie de permisiune pentru a utiliza bazele de pe teritoriul spaniol. „Putem folosi bazele lor dacă vrem, putem pur și simplu să zburăm acolo și să le folosim. Nimeni nu o să ne spună că nu le putem folosi”, a menționat Trump.

Între timp, Uniunea Europeană – din care Spania face parte – a transmis că este „pregătită să reacționeze” pentru a apăra interesele sale și ale statelor membre, potrivit AFP. „Suntem solidari cu toate statele membre şi cu cetăţenii acestora şi suntem pregătiţi să reacţionăm, dacă este necesar, prin politica noastră comercială comună, pentru a apăra interesele UE”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, organul executiv al blocului comunitar.

Iar președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat că a avut, pe 4 martie, o discuție telefonică cu Pedro Sanchez. Oficialul a menționat că i-a transmis prim-ministrului „solidaritatea deplină” a UE cu Spania.

UE va asigura întotdeauna că interesele statelor sale membre sunt pe deplin protejate. Reafirmăm angajamentul nostru ferm față de principiile dreptului internațional și ale ordinii bazate pe reguli, oriunde în lume”, a adăugat Costa.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: