Renaşterea Rurală / Facebook

Prima casă din cânepă din Moldova: de la risc de închisoare, la prima recoltă și planuri de ecocase în toată țara

În această săptămână, în Moldova va fi recoltată pentru prima dată cânepa industrială, care este folosită nu doar pentru obținerea fibrei și a uleiurilor, ci și la construcția caselor. NM explică cum a apărut prima casă din cânepă în Moldova, de ce construcția ei era cât pe ce să ducă la trei dosare penale, cum a deschis ea calea legalizării cultivării cânepii industriale și ce avantaje aduce acest material în construcții.

Prima casă din cânepă, sub amenințarea a trei dosare penale

În 2023, Asociația Obștească „Renașterea Rurală” a început construcția primei case din cânepă industrială din Moldova, pe teritoriul unei pensiuni de pe malul Nistrului, utilizând materie primă importată din România. Potrivit președintelui asociației, Vladimir Ursu, proiectul a fost marcat de numeroase dificultăți birocratice, iar importul cânepei industriale i-ar fi putut aduce trei dosare penale, pedepsite cu până la zece ani de închisoare.

„Când construiam această casă, a trebuit să facem expertiza. Atunci m-au avertizat: dacă în mostre vor descoperi chiar și urme reziduale de THC (tetrahidrocanabinol — compusul principal psihoactiv din planta de cannabis), împotriva mea vor deschide imediat trei dosare penale și, cel mai probabil, voi ajunge în închisoare. Unul — pentru introducere ilegală prin frontieră a substanțelor narcotice, altul — pentru păstrare. În total asta putea să ducă la zece ani de închisoare. În pofida acestui risc, noi totuși am efectuat expertiza și am demonstrat că acolo nu este substanță activă. Doar după aceasta ne-au permis să introducem materialul de construcție”, — a povestit el.

Casa în stil A-frame a fost proiectată gratuit de un arhitect din Belgia, iar la construcție s-a alăturat și tehnologul Ion Negru — originar din Moldova, stabilit în prezent tot în Belgia. Potrivit lui Vladimir Ursu, experiența lui Ion Negru în utilizarea cânepei industriale peste hotare a fost esențială pentru alegerea corectă a compoziției amestecului de construcție. Totodată, s-a pus accent pe utilizarea varului și lutului local, pentru a obține o formulă optim adaptată condițiilor din Moldova.

Pereții casei au fost realizați dintr-un cadru de lemn, umplut cu un amestec special — costrobeton cu cobilă de cânepă. „Înainte de turnare se montează cofrajul, pe care îl scot după uscarea amestecului. Cu cânepa industrială este foarte simplu de lucrat: este suficient un specialist, iar restul muncii nu necesită calificare specială”, — a menționat Vladimir Ursu.

„Ne-am atins scopul — să schimbăm legislația”

Președintele Asociației Obștești „Renașterea Rurală” a precizat că prima casă din cânepă industrială din Moldova nu a fost construită în scopuri comerciale. „Noi am vrut să creăm un proiect demonstrativ, ca să arătăm că și în Moldova pot fi ridicate case ecologice din cânepă industrială. Asta trebuia să fie povestit oamenilor, să fie arătat”, — a menționat el. Potrivit spuselor lui, casa a fost vizitată de mulți funcționari, inclusiv președintele parlamentului, după care în țară a fost schimbată legislația.

În noiembrie 2024, Guvernul Republicii Moldova a aprobat un proiect care permite fermierilor să cultive cânepă industrială. Pentru aceasta, este necesară depunerea unei cereri la Comitetul permanent pentru controlul narcoticelor din cadrul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, instituție care eliberează o autorizație specială. Prima autorizație de acest fel a fost emisă la mijlocul lunii martie, iar în această săptămână, în sudul țării, va fi recoltată prima cultură. În total, în 2025, în Moldova au fost plantate aproximativ 400 de hectare de cânepă.

Vladimir Ursu a explicat că cultivarea cânepei industriale nu este doar profitabilă — de exemplu, fermierii din Belgia câștigă până la 7 mii de euro la hectar — dar și benefică pentru sol. „Este foarte utilă pentru pământul nostru, deoarece cânepa reface stratul de sol și îmbogățește pământul cu azot. În plus, un studiu al unui institut german a arătat că cânepa scoate din pământ metalele grele și chiar microplasticul, iar aceasta este o mare problemă pentru întreaga planetă”, — a explicat el.

Potrivit lui Ursu, cânepa industrială ar putea fi cultivată pe terenuri degradate. În plus, este o plantă foarte rezistentă la secetă, fapt care o face extrem de atractivă pentru regiunile sudice ale țării. Un alt avantaj important este ritmul de creștere: ciclul de maturizare durează doar 3–4 luni, ceea ce permite obținerea a mai multor recolte pe an.

Avantajele utilizării cânepei în construcții

Casele din cânepă industrială au numeroase avantaje față de cele tradiționale. Ele se remarcă printr-o durată de viață de până la 300 de ani, nu atrag rozătoare și insecte, care sunt respinse de mirosul cânepei, iar pereții nu dezvoltă mucegai sau ciuperci, întrucât materialul absoarbe excesul de umiditate și îl eliberează atunci când este nevoie. „Într-o astfel de casă, umiditatea se menține constant la 50–60% — nivel ideal pentru viață”, a spus Vladimir Ursu.

Totodată, casele construite prin această tehnologie sunt rezistente la fisurile apărute în timpul cutremurelor. Dacă pe fațadă apar crăpături, acestea dispar după ploaie. „Materialul absoarbe umezeala și crăpăturile se resorb singure. Această casă, se poate spune, se repară singură — pentru mine asta este uimitor”, — a menționat Vladimir Ursu.

Un alt avantaj al casei este eficiența ei energetică. Vladimir Ursu a caracterizat-o drept un „termos”. „Pereții cu grosimea de 40 cm asigură pierderi de căldură de doar 0,03–0,013 W pe metru pătrat. Vara în casă este răcoare, iarna cald. Este suficientă o sursă minimă de încălzire sau un aparat de aer condiționat econom, ca să locuiești aici confortabil”, — a explicat el.

Referindu-se la experiența Ucrainei, Vladimir Ursu a menționat că construcția unei case din cânepă industrială costă mai ieftin decât ridicarea unei case „tradiționale”. Economiile nu se datorează doar materialelor de construcție mai accesibile, ci și eficienței energetice ridicate a acestor locuințe. Casa demonstrativă a costat aproximativ 1.000 de euro pe metru pătrat, însă prețul a fost mai mare din cauza faptului că materialul a fost importat din România.

Perspective

În curând, în Moldova ar putea începe producerea blocurilor de arbolit din cânepă industrială — un material ce poate fi folosit atât pentru termoizolare, cât și pentru construcția unor case complete, cu pereți portanți. Vladimir Ursu a declarat că proiectul casei din cânepă a obținut un grant de 10 mii de dolari, sumă care va fi direcționată către cercetări suplimentare.

„Teoretic noi deja putem să le producem, deoarece stăpânim tehnologiile și avem experiență. Însă deocamdată în Moldova nu există propriul material de construcție, din acest motiv cânepa trebuie importată. În curând va fi adunată prima recoltă de cânepă industrială. Sper că și noi în viitorul apropiat vom primi finanțarea promisă și vom putea efectua toate testele necesare — la rezistența la foc, la sarcină și alți indicatori. Desigur, trebuie să ieșim pe piață cu o soluție tehnică gata și un produs calitativ” — a adăugat el.

Vladimir Ursu a atras de asemenea atenția asupra faptului că aproape toate materialele de construcție din Moldova sunt importate: „Cu excepția polistirenului, care se produce la noi, tot restul, din păcate, se aduce de peste hotare. În cazul dat, acesta va fi practic singurul material produs integral pe teritoriul Moldovei”.

NewsMaker a pregătit acest material cu sprijinul Guvernului Elveției. Conținutul materialului nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: