Tudor Mardei / NewsMaker

Prima tranșă din pachetul de 1,8 miliarde de euro pentru R. Moldova va veni în 2025. Precizările lui Siegfried Mureșan

Prima tranșă din pachetul de sprijin financiar de 1,8 miliarde de euro, anunțat la Chișinău de Ursula von der Leyen, va veni în 2025. Anunțul a fost făcut de europarlamentarul român, Siegfried Mureșan, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV. Oficialul european a menționat că prima tranșă va fi acordată până la alegerile parlamentare din Republica Moldova din 2025, însă absorbția celorlalte tranșe va depinde de configurația politică din Parlament și de prezența unui Guvern proeuropean la Chișinău, transmite IPN.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a explicat că cei 1,8 miliarde de euro, promiși Chișinăului de șefa Comisiei Europene, vor fi acordați în mai multe tranșe. Inițial, pachetul de sprijin financiar trebuie aprobat de instituțiile europene.

„Comisia Europeană a propus acest pachet, el trebuie adoptat de Consiliul Uniunii Europene și de Parlamentul European. În Parlamentul European eu sunt responsabil, vom începe munca în următoarele săptămâni, deja avem întâlniri pregătitoare. Cred că vom da votul final la începutul anului 2025. După care, Guvernul Republicii Moldova trebuie să prezinte Comisiei Europene o agendă de reforme, pentru că este un pachet de ajutor care vizează construcția a două spitale, unul la Bălți și altul la Cahul, construcția de grădinițe, infrastructură energetică, dar, în paralel, se vor implementa și reforme, ca să ne asigurăm că Republica Moldova devine mai puternică și mai rezilientă. Deci, noi adoptăm legea la începutul anului 2025, ulterior Guvernul trebuie să ne spună cum are de gând să-o implementeze, ce investiții va face și ce reforme”, a spus europarlamentarul român, Siegfried Mureșan.

Potrivit oficialului de la Bruxelles, prima tranșă ar putea ajunge în Republica Moldova înaintea alegerilor parlamentare din 2025. Siegfired Mureșan a punctat că, după scrutinul parlamentar din Republica Moldova, debursarea celorlalte tranșe va depinde de învestirea unui Guvern proeuropean la Chișinău.

„Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. E posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, pentru noi nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Este evident că, dacă în viitorul Parlament va fi o majoritate antieuropeană care nu va respecta regulile europene, Comisia Europeană nu va putea face plățile ulterioare. E clar că un Guvern antieuropean nu va reuși să fructifice aceste fonduri, cu un Guvern antieuropean Republica Moldova riscă să piardă o mare parte din aceste fonduri. Dar nu suntem în această situație momentan, avem un Guvern proeuropean și ne dorim ca banii să înceapă a fi absorbiți cu acest Guvern, imediat ce adoptăm legea în Parlamentul European”, a mai spus europarlamentarul Siegfried Mureșan.

La 10 octombrie, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat la Chișinău acordarea unui pachet de suport financiar în valoare de 1,8 miliarde de euro. 1,5 miliarde de euro reprezintă credite oferite în condiții preferențiale, iar restul sumei este sprijin financiar nerambursabil.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Violențe la protestele din Franța: 1 200 de persoane au fost reținute (VIDEO)

Aproximativ 550 000 de persoane au participat sâmbătă, 17 octombrie, la protestele organizate în mai multe orașe din Franța, pe fondul creșterii costului vieții și al nemulțumirilor față de politica internă a guvernului. Potrivit ministrului francez de Interne, Laurent Nuñez, circa 110 000 de manifestanți au ieșit în stradă la Paris. În schimb, Confederația Generală a Muncii (CGT), cea mai mare organizație sindicală din țară și unul dintre organizatorii manifestațiilor, estimează numărul participanților la aproximativ 800 000.

Protestele au avut loc în mai multe orașe mari, printre care Lyon, Marsilia, Toulouse, Lille, Strasbourg, Limoges, Bordeaux și Grenoble. În unele localități, manifestațiile au degenerat în jafuri, incendieri și acte de vandalism, notează DW.

Premierul francez, Sébastien Lecornu, a anunțat sâmbătă seara că 1 200 de persoane au fost reținute în urma protestelor din întreaga țară. Totodată, 150 de polițiști au fost răniți în confruntările cu manifestanții, a precizat șeful guvernului.

La Paris, Lyon și Strasbourg, poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii. În capitală, aproximativ 100 de persoane au fost reținute, iar asupra acestora au fost găsite arme și alte obiecte interzise.

La Marsilia, manifestanții au pătruns în clădirea primăriei, au devastat mai multe magazine și au încercat să intre cu forța într-un comisariat de poliție. La Lyon, un centru de informare turistică a fost incendiat, iar la Avignon, protestatarii au pătruns în curtea interioară a prefecturii. În Grenoble, clădirea primăriei a fost avariată.

În Limoges, primăria, o clădire veche de aproximativ 140 de ani, a fost incendiată, iar turla cu clopot s-a prăbușit în urma incendiului.

Guvernul Franței a convocat o reuniune de urgență

Amploarea manifestațiilor a depășit considerabil estimările autorităților. Înaintea protestelor, oficialii se așteptau ca aproximativ 40 000 de persoane să iasă în stradă la Paris și alte 150 000 în restul țării.

În urma escaladării violențelor, guvernul francez a convocat sâmbătă seara o reuniune de urgență. Premierul Sébastien Lecornu a acuzat grupările de extremă stângă că se află în spatele tulburărilor.

„Celor care vor să folosească aceste violențe drept o „încălzire” înaintea alegerilor prezidențiale le spun direct: nu ne vom lăsa intimidați. Nimeni nu își va putea impune agenda politică prin violență”, a scris Lecornu pe rețeaua de socializare X.

Președintele Emmanuel Macron a condamnat, la rândul său, actele de violență.

„În republica noastră nu este loc pentru violență. Cei care au provocat distrugeri, au atacat prefecturi și magazine și au jefuit chiar și primăriile noastre vor fi trași la răspundere și pedepsiți”, a transmis Macron pe X.

Proteste și în alte state europene

Creșterea costului vieții a scos oamenii în stradă și în Belgia, Portugalia și Italia, relatează Reuters.

La Bruxelles, câteva sute de persoane au participat la manifestații, care au fost marcate de confruntări cu forțele de ordine. La Lisabona, unde protestele durează deja de câteva zile, zeci de mii de oameni au manifestat sâmbătă, 17 octombrie.

În orașul italian Milano, manifestațiile au degenerat în violențe, iar poliția a recurs la gaze lacrimogene. La Bologna, forțele de ordine au folosit tunuri cu apă și au reținut șapte persoane.

Tot pe 17 octombrie, noi manifestații au avut loc în Albania, unde oamenii au protestat împotriva corupției din guvern, a reducerii numărului locurilor de muncă și a calității scăzute a educației.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: