unica.md

Primării avem, oameni – nu. Timp de 20 de ani populația Moldovei a scăzut cu 1 mln. Analiză

În ultimele două decenii, în cadrul alegerilor locale, este ales același număr de primari în condițiile în care populația Republicii Moldova s-a redus drastic în perioada dată. Mai mult de jumătate din primăriile din țară au până la 1 500 de persoane. Pe de altă parte, doar 23 de primării au mai mult de 10 000 de oameni. În același timp, componența personalului din primăriile mici este de șase ori mai mare decât în cele mari, raportată la numărul populației din localități. Datele se conțin într-o analiză realizată de economistul Veaceslav Ioniță, care a fost prezentată pe 19 ianuarie. 

Primării avem multe, oameni – nu

În noiembrie 2023, în Republica Moldova au avut loc alegeri locale generale, în cadrul cărora au fost alești 898 de primari. Veaceslav Ioniță sugerează că numărul edililor este unul mult prea mare în condițiile în care în localități sunt puțini oameni. Economistul a precizat că în 1995, atunci când au avut loc primele alegeri locale, în țară erau 3,5 milioane de oameni, iar în 2023 – 2,5 milioane. Astfel, timp de aproape două decenii, populația țării s-a micșorat cu 1 milion de oameni sau peste 30%.

Expertul susține că în Republica Moldova sunt 55 de orașe, mai mari și mai mici, iar 94% dintre toate primăriile sunt rurale. În 1995, mărimea medie a unei primării rurale a fost de 2 490 de oameni. În 2023, însă, o primărie rurală are, în mediu, 1 700 de persoane. Practic, timp de 20 de ani, numărul de persoane dintr-o primărie de la sat s-a redus cu 50%.

Potrivit expertului, legislația Republicii Moldova prevede că se crează o primărie dacă o localitate are o populație mai mare de 1500 de locuitori. Crearea unei primării cu o populație mai mică de 1 500 de oameni este permisă doar în cazuri excepționale. Cu toate acestea, în Republica Moldova, cazurile excepționale au ajuns să fie o regulă: în 2015 erau 361 de primării cu o populație mai mică de 1 500 de locuitori; 353 de primării cu o populație de la 1 500 la 3 000 de oameni; 158 de primării aveau de la 3 000 la 10 000 de locuitori, iar 26 de primării – mai mult de 10 000. În 2023, 469 de primării aveau până la 1 500 de locuitori, 300 – între 1500 și 3 000 de oameni; 106 – între 3 000 și 10 000; 23 – mai mult de 10 000 de locuitori.

Din 2015 și până în 2023, doar primăriile cu o populație de până la 1500 de locuitori au crescut ca număr. În rest, sunt doar scăderi considerabile. (…) 85% dintre primării au nevoie de amalgamare, deoarece au o populație mai mică de 3 000 de locuitori. Primării cu o populație mai mare de 3 mii de locuitori sunt doar 15%. ”, a precizat Ioniță.

Mai mult, expertul a constatat că aparatul administrativ este de 6 mai mare în primăriile mici decât în cele mari, dacă îl raportăm la numărul populației. Astfel, o primărie mică are 13,3 de angajați la o mie de locuitori, cele de mărime medie – 4,4 angajați; iar cele mari – 2,1.

Povara administrativă într-o primărie mică este de 6 ori mai mare decât a primăriilor mari. Bugetul acestei primării merge în mare parte pentru întreținerea aparatului administrativ și pentru cheltuieli curente, iar pentru investiții nu rămân bani și astfel rămân la mila Guvernului. Populația țării reducându-se cu un milion de oameni și păstrând același număr de primării, a dus la creșterea poverii administrative. Nu mai puțin de 500 de milioane de lei anual, care ar putea fi direcționați spre investiții locale, dar sunt risipiți pe costuri administrative nejustificate economic”, a spus economistul.

Soluții

Pentru a soluționa problema primăriilor cu un număr mic de persoane Veaceslav Ioniță a propus amalgamarea. „Primăriile sunt încurajate să se unească benevol, iar pentru asta mai primesc bani pentru drumuri, apă și canalizare. Anul trecut erau prevăzute 250 de milioane de lei pentru amalgamare, dar nimeni nu a venit cu o asemenea inițiativă”, a menționat el.

Totuși, Ioniță a precizat că impactul negativ al amalgamării este că va crește distanță către primărie și unele serviciile prestate de către primăriei. Există riscul că se va da prioritate satului în care este amplasată primăria, dar și distribuția banilor nu se va face onest.

O altă soluție propusă de economist este municipalizarea. Raioanele să fie transformate în municipiu, după exemplul municipiului Chișinău, care înglobează șase orașe și mai multe sate. Să fie un primar general ales de toate localitățile, un consiliu municipal și edili în fiecare sat.

Municipalizarea și amalgamarea sunt două instrumente pe care Republica Moldova trebuie să le implementeze ca să aibă o administrare eficientă, unde există un primar care are și oamenii pe care să-i conducă, are buget și are capacitatea de a gestiona treburile. Este un schimb de experiență, transfer de cunoștințe de la o primărie la alta și în felul acesta crește și puterea taxelor locale. Am ales primarii, trebuie să avem oameni. Dacă nu avem oameni, trebuie să ne adaptăm la un număr de primării mai mic. Fără a face acest lucru, fie prin amalgamare, fie prin municipalizare, devenim niște risipitori de resurse financiare, care în loc să meargă pentru apă, canalizare, evacuarea gunoiului din sat, merg pentru întreținerea aparatului administrativ al primăriilor”, a conchis Veaceslav Ioniță.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

84 de ani de la cel mai mare val de deportări staliniste. Conducerea Moldovei: „Avem datoria să nu uităm. Să spunem adevărul”

Conducerea de vârf a Republicii Moldova a transmis mesaje de comemorare la 84 de ani de la primul val al deportărilor staliniste. Maia Sandu, Dorin Recean și Igor Grosu au evocat traumele lăsate de regimul sovietic asupra zecilor de mii de familii din Republica Moldova și au făcut apel la păstrarea memoriei istorice.

„Sovieticii au sfâșiat destine, au despărțit familii și au condamnat oameni nevinovați la moarte. Cei deportați au pierdut tot ce au construit de-a lungul anilor și au ajuns în lagăre de muncă forțată, de unde mulți nu s-au mai întors niciodată. Durerea acelor vremuri încă ne răscolește. O resimțim ori de câte ori cineva încearcă să nege faptele sau să ascundă adevărul. Cea mai profundă formă de respect față de strămoșii noștri este să păstrăm vie amintirea suferinței lor – și să ne asigurăm ca astfel de tragedii să nu se mai repete niciodată. Avem datoria să nu uităm. Să spunem adevărul”, a scris președinta Maia Sandu pe rețele.

Premierul Dorin Recean a adus o mărturie personală. Șeful Guvernului a vorbit despre drama trăită de familia sa, acum 84 de ani: „Șase din cei 12 copii ai bunicului meu de pe tată au fost deportați în Siberia, alți 3 au fost nevoiți să se ascundă în România. Această tragedie nu este doar o statistică în cărțile de istorie – este tragedia neamului nostru. Copiii au rămas fără tați, familiile au fost rupte și duse în diferite locuri la pierzanie, iar noi, cei rămași, n-am știut și ni s-a interzis să aflăm ce s-a ales din ei. Unde au murit. În ce groapă au fost aruncați. Ce vină li s-a adus. Ne-a fost interzis să întrebăm, să vorbim, să aflăm”.

Și în Parlament, deputații au ținut un minut de reculegere în memoria victimelor primului val de deportări.

„În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, în Moldova a început prima operațiune a deportărilor staliniste. (…) Toți acești oameni nevinovați sunt o parte din zecile de milioane de victime ale regimului autoritar. (…) Este important să vorbim despre aceste atrocități, fiindcă vorbim despre bunicii, părinții și rudele noastre, care au îndurat chinuri și care, mulți dintre ei, nu s-au mai întors acasă”, a declarat speakerul Igor Grosu.

Amintim că, pe 11 iunie, ultimele 20 000 de dosare ale persoanelor deportate pe criterii politice au fost transmise către Agenția Națională a Arhivelor. Dosarele includ informații detaliate – date personale, nivel de educație, statut social, componența familiei, locul de origine, trasee de deportare, bunuri confiscate, condiții de trai, decizii privind încetarea deportării și hotărâri de reabilitare – despre peste 57 000 de victime smulse cu forța din casele lor și trimise în exil în regiunile Uniunii Sovietice.

Documentele vor fi păstrate de Agenția Națională a Arhivelor, unde vor putea fi cercetate, înțelese și onorate de istorici, cercetători și publicul larg. 

***

Conform raportului către Stalin, Molotov și Beria, pe 13 iunie din RSSM au fost deportați într-o singură noapte 24 360 persoane. Circa o mie de persoane ale căror nume figurau în listele inițiale au reușit să evite deportarea. Doar trei au reușit să se ascundă. 318 au trecut în prealabil în altă localitate. 133 de persoane nu au fost strămutate pentru că erau grav bolnave. Cu toate acestea, din amintirile victimelor, femeile cu sarcină avansată nu erau scutite de deportare. 829 de persoane au fost scutite de deportare „pe motivul insuficienței probelor” vinovăției. Majoritatea deportaților proveneau din Chișinău, Bălți, Taraclia. Erau strămutați cu familiile, cu toate acestea, pe drum spre locul de surghiun membrii familiilor erau separați. Circa 8 mii de bărbați au fost internați în lagăre de muncă. Mamele cu copii erau plasate în colonii speciale din Kazahstan, și din regiunile Omsk și Novosibirsk.

Mai multe detalii despre valul de deportări staliniste care a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 – citiți în proiectul special NM „Nu se va mai întoarce nimeni și niciodată – aici vă vor putrezi oasele”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: