În ultimele două decenii, în cadrul alegerilor locale, este ales același număr de primari în condițiile în care populația Republicii Moldova s-a redus drastic în perioada dată. Mai mult de jumătate din primăriile din țară au până la 1 500 de persoane. Pe de altă parte, doar 23 de primării au mai mult de 10 000 de oameni. În același timp, componența personalului din primăriile mici este de șase ori mai mare decât în cele mari, raportată la numărul populației din localități. Datele se conțin într-o analiză realizată de economistul Veaceslav Ioniță, care a fost prezentată pe 19 ianuarie. 

Primării avem multe, oameni – nu

În noiembrie 2023, în Republica Moldova au avut loc alegeri locale generale, în cadrul cărora au fost alești 898 de primari. Veaceslav Ioniță sugerează că numărul edililor este unul mult prea mare în condițiile în care în localități sunt puțini oameni. Economistul a precizat că în 1995, atunci când au avut loc primele alegeri locale, în țară erau 3,5 milioane de oameni, iar în 2023 – 2,5 milioane. Astfel, timp de aproape două decenii, populația țării s-a micșorat cu 1 milion de oameni sau peste 30%.

Expertul susține că în Republica Moldova sunt 55 de orașe, mai mari și mai mici, iar 94% dintre toate primăriile sunt rurale. În 1995, mărimea medie a unei primării rurale a fost de 2 490 de oameni. În 2023, însă, o primărie rurală are, în mediu, 1 700 de persoane. Practic, timp de 20 de ani, numărul de persoane dintr-o primărie de la sat s-a redus cu 50%.

Potrivit expertului, legislația Republicii Moldova prevede că se crează o primărie dacă o localitate are o populație mai mare de 1500 de locuitori. Crearea unei primării cu o populație mai mică de 1 500 de oameni este permisă doar în cazuri excepționale. Cu toate acestea, în Republica Moldova, cazurile excepționale au ajuns să fie o regulă: în 2015 erau 361 de primării cu o populație mai mică de 1 500 de locuitori; 353 de primării cu o populație de la 1 500 la 3 000 de oameni; 158 de primării aveau de la 3 000 la 10 000 de locuitori, iar 26 de primării – mai mult de 10 000. În 2023, 469 de primării aveau până la 1 500 de locuitori, 300 – între 1500 și 3 000 de oameni; 106 – între 3 000 și 10 000; 23 – mai mult de 10 000 de locuitori.

„Din 2015 și până în 2023, doar primăriile cu o populație de până la 1500 de locuitori au crescut ca număr. În rest, sunt doar scăderi considerabile. (…) 85% dintre primării au nevoie de amalgamare, deoarece au o populație mai mică de 3 000 de locuitori. Primării cu o populație mai mare de 3 mii de locuitori sunt doar 15%. ”, a precizat Ioniță.

Mai mult, expertul a constatat că aparatul administrativ este de 6 mai mare în primăriile mici decât în cele mari, dacă îl raportăm la numărul populației. Astfel, o primărie mică are 13,3 de angajați la o mie de locuitori, cele de mărime medie – 4,4 angajați; iar cele mari – 2,1.

„Povara administrativă într-o primărie mică este de 6 ori mai mare decât a primăriilor mari. Bugetul acestei primării merge în mare parte pentru întreținerea aparatului administrativ și pentru cheltuieli curente, iar pentru investiții nu rămân bani și astfel rămân la mila Guvernului. Populația țării reducându-se cu un milion de oameni și păstrând același număr de primării, a dus la creșterea poverii administrative. Nu mai puțin de 500 de milioane de lei anual, care ar putea fi direcționați spre investiții locale, dar sunt risipiți pe costuri administrative nejustificate economic”, a spus economistul.

Soluții

Pentru a soluționa problema primăriilor cu un număr mic de persoane Veaceslav Ioniță a propus amalgamarea. „Primăriile sunt încurajate să se unească benevol, iar pentru asta mai primesc bani pentru drumuri, apă și canalizare. Anul trecut erau prevăzute 250 de milioane de lei pentru amalgamare, dar nimeni nu a venit cu o asemenea inițiativă”, a menționat el.

Totuși, Ioniță a precizat că impactul negativ al amalgamării este că va crește distanță către primărie și unele serviciile prestate de către primăriei. Există riscul că se va da prioritate satului în care este amplasată primăria, dar și distribuția banilor nu se va face onest.

O altă soluție propusă de economist este municipalizarea. Raioanele să fie transformate în municipiu, după exemplul municipiului Chișinău, care înglobează șase orașe și mai multe sate. Să fie un primar general ales de toate localitățile, un consiliu municipal și edili în fiecare sat.

„Municipalizarea și amalgamarea sunt două instrumente pe care Republica Moldova trebuie să le implementeze ca să aibă o administrare eficientă, unde există un primar care are și oamenii pe care să-i conducă, are buget și are capacitatea de a gestiona treburile. Este un schimb de experiență, transfer de cunoștințe de la o primărie la alta și în felul acesta crește și puterea taxelor locale. Am ales primarii, trebuie să avem oameni. Dacă nu avem oameni, trebuie să ne adaptăm la un număr de primării mai mic. Fără a face acest lucru, fie prin amalgamare, fie prin municipalizare, devenim niște risipitori de resurse financiare, care în loc să meargă pentru apă, canalizare, evacuarea gunoiului din sat, merg pentru întreținerea aparatului administrativ al primăriilor”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.