Suntem bucuroși să anunțăm clienții, acționarii și publicul larg că, după analiza, munca în echipă și mentoratul consultanților internaționali, strategia actualizată a MAIB pentru 2021-2024 a fost aprobată de Consiliul Băncii și prezentată middle-managementului într-un eveniment de tip închis. Strategia actualizată va asigura succesul inițiativelor viitoare și continuitatea acestora la cele mai înalte standarde.
Noua misiune a MAIB este: Să creăm un nou standard al experienței clienților pentru a le face viața mai simplă, mai bună și mai mobilă.
Noua viziune a MAIB este: Să fim la un click distanță de fiecare client, orice ar face şi oriunde s-ar afla.
Strategia pune clientul în centrul atenției – toate eforturile și schimbările vor fi direcționate pentru a oferi servicii și produse mai bune fiecărui client care va alege Moldova Agroindbank ca partener financiar pentru nevoile sale. Prin urmare, Banca implementează o serie de inițiative strategice care vor adăuga valoare obiectivelor noastre principale.
Inițiativele pot fi grupate în următoarele patru domenii:
– Trecerea la un nou model bancar în care clientul este în centrul tuturor deciziilor noastre;
– Dezvoltarea produselor și serviciilor bancare digitale;
– Explorarea oportunităților de listare a acțiunilor la o bursă internațională de valori (în funcție de aprobarea acționarilor);
– Extinderea în regiune cu produse și servicii bancare digitale.
În centrul tuturor acțiunilor și inițiativelor noastre strategice vor fi noile valori ale MAIB:
DEMNI DE ÎNCREDERE – direcți, onești, sinceri, integri.
INOVATORI – proactivi, creativi, cu gândire inovatoare.
AGILI – flexibili, adaptabili, bine pregătiți.
CU SPIRIT DE ECHIPĂ – uniți, cooperanți, comunicativi.
„Sunt foarte încântat de participarea înaltă, de energia și entuziasmul echipei noastre în procesul de pregătire a strategiei. Scopul nostru este să continuăm creșterea durabilă, aflându-ne înaintea așteptărilor clienților noștri, și să implementăm noi standarde înalte în domeniul bancar în Moldova. Am toată încrederea că implementarea noii strategii va debloca întregul potențial al MAIB și, împreună cu echipa, vom atinge o nouă etapă, generând rentabilități pe termen lung pentru acționarii noștri”, a comentatGiorgi Shagidze, Președintele MAIB.
Împreună la Nivelul Următor!
MAIB este cea mai mare bancă din Moldova, cu o cotă de piaţă de circa 30% la active şi circa 35% din soldul creditelor. Banca deserveşte peste 20% din populaţia ţării şi este unul dintre cei mai mari angajatori din republică. Din anul 2018 cel mai mare acţionar al băncii a devenit HEIM Partners Limited, o companie înregistrată în Marea Britanie, reprezentând consorţiul internaţional de investitori format din Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Invalda INVL, un grup lider în gestionarea activelor în ţările baltice, şi Horizon Capital, un fond de investiţii privat axat pe pieţele emergente din Europa.
Maria Kolesnikova, fostă deținută politic din Belarus, care a fost eliberată luna trecută, a sugerat că statele europene ar trebui să înceapă dialogul cu președintele belarus Alexandr Lukașenko. Aceasta consideră că UE riscă să împingă Belarus și mai aproape de Moscova dacă va continua politica de izolare. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru Financial Times.
„Cu cât Belarusul este mai izolat de Europa, cu atât este forțat mai mult să se apropie de Rusia. Acest lucru face Belarusul mai puțin sigur și mai puțin previzibil pentru Europa. Ca persoană cu mentalitate europeană, nu înțeleg de ce Europa nu a început negocierile cu Lukașenko mai devreme decât SUA. Este evident că, de exemplu, Germania are mult mai multe legături cu Belarusul decât SUA”, a declarat Maria Kolesnikova, potrivit Дождь.
Ea a adăugat că restricțiile impuse Belarusului au fost o lovitură grea pentru belarușii „puternic europenizați”. „Cândva, țara era lider la numărul de vize Schengen emis de UE”, a adăugat aceasta.
Kolesnikova consideră că Europa ar trebui să procedeze invers: „Lukașenko este un om pragmatic. El înțelege limbajul afacerilor. Dacă este dispus la măsuri umanitare în schimbul relaxării sancțiunilor, inclusiv eliberarea deținuților și permiterea accesului mass-mediei independente și ONG-urilor în Belarus, acest lucru trebuie discutat neapărat”.
Amintim că, pe 13 decembrie 2025, Alexandr Lukașenko a eliberat 123 de deținuți politici, printre care Maria Kolesnikova, în schimbul ridicării sancțiunilor asupra potasiului belarus.
Maria Kolesnikova s-a aflat după gratii mai bine de cinci ani — din 7 septembrie 2020.
Președintele Albaniei, Bajram Begaj, speră ca Republica Moldova să își reconsidere poziția privind recunoașterea independenței Kosovo, apreciind totodată sprijinul acordat de autoritățile de la Chișinău pentru aderarea Kosovo la Consiliul Europei. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune cu președinta Maia Sandu, organizată cu ocazia vizitei oficiale a liderului albanez în Republica Moldova.
„Albania apreciază poziția constructivă a Republicii Moldova în sprijinul cererii Kosovo de a deveni membru al Consiliului Europei, contribuind astfel la consolidarea democrației și a statului de drept în Kosovo, dar și la promovarea unor condiții îmbunătățite pentru minorități, în conformitate cu pilonii de bază ai Consiliului Europei. În afară de aceasta, noi apreciem contribuția permanentă a Republicii Moldova pentru a asigura securitatea țărilor noastre, securitatea Kosovo și contribuția Republicii Moldova prin trupele care au fost desemnate în Kosovo. Noi sperăm, de asemenea, că Republica Moldova va putea să reconsidere problema recunoașterii Kosovo, consolidând, de asemenea, încrederea în democrație”, a zis liderul de la Tirana.
În contextul integrării europene, președintele Albaniei a salutat statutul de țări candidate al ambelor state și a reiterat sprijinul Albaniei pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, menționând că extinderea UE rămâne unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru asigurarea securității și stabilității în Europa.
„Noi sprijinim puternic parcursul european al Moldovei și sprijinim, în mod ferm, și aderarea dumneavoastră la Uniunea Europeană. Sperăm, totodată, să putem utiliza pe deplin mecanismele prevăzute în Memorandumul de Înțelegere semnat recent. Albania rămâne în continuare un prieten al Republicii Moldova și o țară candidată care aspiră la aderarea la Uniunea Europeană. Vom continua să contribuim la o Europă mai puternică și mai unită, mizând pe democrație, libertate și responsabilitate mutuală”, a declarat oficialul.
În final, președintele Albaniei a invitat-o pe președinta Maia Sandu, să efectueze o vizită în Albania, remarcând dorința ambelor părți de a intensifica dialogul și cooperarea pe termen scurt.
La rândul său, Maia Sandu a menționat că vizita președintelui albanez la Chișinău are o semnificație aparte pentru relațiile bilaterale, fiind prima întrevedere la nivel prezidențial dintre Republica Moldova și Albania din ultimii peste 20 de ani. Președinta a evidențiat că Moldova și Albania sunt state europene care urmează același parcurs, ambele fiind țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană și care împărtășesc „aceleași valori democratice”.
„Trăim însă într-un context geopolitic tot mai complicat, marcat de incertitudine și riscuri care ne afectează pe toți. Pentru state mici precum ale noastre, apartenența la Uniunea Europeană nu este doar un proiect de dezvoltare, ci și o formă de protecție. De aceea, astăzi ne-am reconfirmat, împreună, angajamentul ferm față de parcursul european.Extinderea Uniunii Europene reprezintă o investiție strategică în securitatea și stabilitatea întregului continent. Atât Republica Moldova, cât și Albania vor aduce în Uniunea Europeană societăți reziliente, cetățeni atașați valorilor europene și experiența unor transformări dificile, dar necesare”, a afirmat șefa statului.
Totodată, președinta a apreciat progresele înregistrate de Albania în procesul de aderare și deschiderea autorităților de la Tirana de a împărtăși experiența acumulată.
Securitatea regională a constituit un alt subiect important al discuțiilor. Maia Sandu a menționat că războiul de agresiune al Rusia împotriva Ucraina afectează întreaga regiune și demonstrează cât de interconectată este securitatea statelor din Europa de Sud-Est. În acest context, președinta a subliniat că niciun stat nu poate face față singur acestor amenințări.
„Republica Moldova apreciază rolul Albaniei ca factor de stabilitate regională, contribuția sa în cadrul NATO, angajamentul pentru securitatea euroatlantică și sprijin pentru Ucraina. Împărtășim aceeași viziune cu privire la o Europa unită, puternică și sigură”, a mai spus șefa statului.
În cadrul discuțiilor, cei doi șefi de stat au abordat și dezvoltarea relațiilor bilaterale în domenii de interes direct pentru cetățeni, precum agricultura, educația, cultura și turismul. De asemenea, a fost menționat potențialul de creștere a schimburilor comerciale și necesitatea consolidării legăturilor dintre mediul de afaceri, instituții și societățile celor două state.
***
Republica Moldova participă regulat la misiunea internațională de menținere a păcii KFOR (Kosovo Force), detașând contingente de militari în Kosovo. Trupele sunt rotaționate periodic, la intervale de câteva luni sau anual, și includ efective atât din Armata Națională, cât și din Inspectoratul General de Carabinieri. Participarea Republicii Moldova la această misiune a început în anul 2014 și are drept obiectiv contribuția la menținerea stabilității și securității în regiune.
Pe 24 aprilie 2023, Republica Moldova s-a abținut de la votul privind inițierea procedurii de admitere a Republica Kosovo în Consiliul Europei. În total, 33 dintre cei 46 de membri ai organizației au votat pentru demararea procedurii, în timp ce patru state, inclusiv Ucraina, s-au abținut.
Kosovo este un stat recunoscut parțial la nivel internațional. Potrivit Constituției Serbia, teritoriul Kosovo face parte din statul sârb. Independența Kosovo a fost recunoscută de 89 de state membre ale Organizația Națiunilor Unite, printre care Statele Unite ale Americii și majoritatea statelor membre ale Uniunea Europeană, inclusiv Germania și Franța.
La fel ca Republica Moldova, independența Kosovo nu este recunoscută de România, Spania, Rusia și China.
Totodată, cetățenii Republicii Kosovo pot intra pe teritoriul Republicii Moldova în baza unei vize. Un proiect de lege în acest sens, inițiat de un grup de deputați ai Partidul Acțiune și Solidaritate, a fost adoptat de Parlamentul de la Chișinău.
Decizia a fost motivată inclusiv de organizarea, la 1 iunie, la Chișinău, a summitului Comunitatea Politică Europeană, din care face parte și Kosovo, deși nu este recunoscut oficial de Republica Moldova.
Având un conflict înghețat și o republică autoproclamată pe teritoriul său – în regiunea transnistreană, R. Moldova nu recunoaște independența Kosovo, considerând-o un precedent periculos.
O hotărâre a Parlamentului de la Chișinău, din 2008, spune că „declararea unilaterală a independenței provinciei, parte componentă a unui stat suveran recunoscut pe arena internațională, este o gravă încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Serbia”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Noi îți povestim în continuare despre funcțiile vacante bine plătite în Moldova, pregătite de site-ul Rabota.md. De data aceasta îți prezentăm o selecție de oferte de muncă în IT, vânzări, dar și funcții de conducere.
De la 2 până la 2,5 mii de euro net pe lună, așa salariu poate primi directorul unui hotel de 5 stele în Orheiul Vechi. Dar pentru asta se cer minim 5 ani de experiență de muncă într-o poziție asemănătoare, precum și cunoașterea la nivel optimal a limbilor română, rusă și engleză. Între timp compania Radu Promo caută un director comercial, salariul este de la 30 de mii de lei.
Compania România Invest caută un specialist pentru funcția de Business Development Manager cu experiență de lucru în misiuni diplomatice, organizații internaționale sau dezvoltarea afacerilor internaționale. Salariul va fi cuprins între 3 și 5 mii de euro. Și încă un post într-o companie internațională: manager de calitate în industria automobilelor, angajatorul – Sumitomo Electric Bordnetze. În ofertă se regăsesc un salariu brut de 2,5-3 mii de euro, un bonus anual în mărime de până la 3 salarii și un automobil de serviciu.
Și, în sfârșit, câteva joburi în domeniul IT. Compania Codex caută un designer UX/UI și îi propune unui specialist cu experiență 1-3 mii de dolari. Între timp Avantaj Prim se află în căutarea unui developer C++ cu minim 5 ani de experiență. Salariul este corespunzător: de la 4 mii de euro. Informația despre lucru în Chișinău este actuală la momentul scrierii materialului.
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, este nemulțumit de intervențiile de iarnă din capitală și le-a cerut pretorilor să iasă în sectoare și să inspecteze situația. Edilul susține că s-ar încerca sabotarea acestor operațiuni, subliniind că va solicita anchete de serviciu dacă se va adeveri. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ședinței operative a serviciilor Chișinău din 19 ianuarie.
Ion Ceban a spus că „pe alocuri” există „carențe” în ceea privește intervențiile din oraș efectuate în contextul sezonului rece. „Rog și insist ca fiecare pretor, fiecare subdiviziune să fie responsabil pe domeniul său de competență. Nu așteptați verificări suplimentare sau să vă fie arătat cu degetul la unele sau la altele adrese. Fiecare să iasă în sector, să fie inspectată personal fiecare stradă. Și mă refer aici la toți cei responsabili. Oamenii au așteptări de la noi, iar noi trebuie să furnizăm rezultate în această privință, fără scuze, fără echivoc și fără multe discuții. (…) Planul de intervenție să fie urmărit cu strictețe, să se intervină etapizat și prioritar pe străzile principale, unde circulă transportul public, accesele spre ieșire și intrare în oraș, trotuarele principale, stațiile, după care accesele către instituțiile sociale, iar după – fiecare stradă secundară”, a adăugat edilul.
Totodată, primarul a declarat că, în opinia sa, ar exista zădărnici lucrările de iarnă.
„Cu mare regret, am impresia că undeva se sabotează împotriva efortului și muncii noastre comune. Iar dacă se mai întâmplă devieri în această privință, voi solicita anchetă de serviciu în fiecare caz separat”, a spus Ceban.
Pe de altă parte, șeful interimar al Direcției Generale Mobilitate Urbană, Dorin Ciornii, a comunicat că operatorii principali de infrastructură-transport au desfășurat intervenții zilnice pentru întreținerea infrastructurii rutiere, a rețelei de iluminat și a transportului public municipal.
„Regia Exdrupo a intervenit zilnic, inclusiv pe timp de noapte, pentru prevenirea formării poleiului, deszăpezirii drumurilor și zonelor pietonale, dar și la remedierea gropilor din carosabil apărute în urma ninsorii. În procesul de deszăpezire și combatere a poleiului au fost curățate și presărate cu material anti-derapant străzile principale și secundare din oraș, podurile rutiere, dar și drumurile de acces în suburbii. Manual au fost curățate și presărate cu material antiderapant accesele în pasajele subterane și trecerile pietonale. Presărarea materialului antiderapant s-a efectuat zilnic, conform rutelor stabilite”, a spus el.
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că, în dimineața zilei de 19 ianuarie, a dispus un control inopinat la Ocolul Silvic Ghidighici. Oficialul a spus că, de data aceasta, controlul este efectuat de inspectori aduși din alte zone ale țării și este monitorizat de consilierii săi. Hajder a motivat controlul prin „semnalele tot mai dese privind tăieri ilegale”.
„Azi, la prima oră, am dispus un control inopinat la Ocolul Silvic Ghidighici. Nu mai putem accepta jumătăți de măsură. Semnalele tot mai dese privind tăieri ilegale m-au determinat să intensific verificările. De data aceasta, am schimbat regulile jocului: controlul este făcut de inspectori aduși din alte zone ale țării, pentru a elimina orice potențială „prietenie” locală, și este monitorizat direct de consilierii din cabinetul meu. Vreau o imagine reală a situației”, a scris ministrul pe o rețea de socializare.
„Voi lua decizii imediat ce am raportul pe masă”, a mai spus oficialul.
Gheorghe HajderGheorghe HajderGheorghe Hajder
Amintim că, pe 5 ianuarie 2026, Ministerul Mediului raporta despre 161 de arbori tăiați ilegal la Criuleni. Prejudiciul estimat pentru mediu era de aproximativ 200.000 lei. Ministerul anunța că materialele au fost transmise Procuraturii raionului Criuleni pentru examinare. Gheorghe Hajder declara că „cei vinovați trebuie să răspundă, iar în cazul persoanelor din sistem, răspunderea nu se va limita doar la pierderea locului de muncă, ci va include și răspundere penală și materială, până la recuperarea ultimului leu din prejudiciul creat”.
„Sunt foarte încântat de participarea înaltă, de energia și entuziasmul echipei noastre în procesul de pregătire a strategiei. Scopul nostru este să continuăm creșterea durabilă, aflându-ne înaintea așteptărilor clienților noștri, și să implementăm noi standarde înalte în domeniul bancar în Moldova. Am toată încrederea că implementarea noii strategii va debloca întregul potențial al MAIB și, împreună cu echipa, vom atinge o nouă etapă, generând rentabilități pe termen lung pentru acționarii noștri”, a comentat Giorgi Shagidze, Președintele MAIB.
