ipn.md

Probabilitatea de escaladare a conflictului din Transnistria rămâne – Serebrian

Vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a dat asigurări că partea transnistreană nu dorește ca conflictul din regiune să escaladeze pe fundalul războiului din Ucraina. Cu toate acestea, potrivit oficialului moldovean, posibilitatea ca acest conflict să escaladeze – există. 

„Problema există. Există posibilitatea ca conflictul să escaladeze, teoretic, într-o ciocnire deschisă. (…) Pe o scară de 10 puncte, să zicem 4-5 puncte. Un risc există. Dar nu am simțit o dorință a partenerilor din procesul de negociere de a agrava acest conflict”, a menționat oficialul moldovean, în cadrul emisiunii „Пятница с Анатолием Голя” de la RTR Moldova.

Serebrian a mai spus că autoritățile de la Chișinău sunt interesate ca reprezentanților OSCE să li se permită accesul la materialele cauzei: „Acesta ar fi fost primul pas pentru a clarifica faptul că partea transnistreană dorește să facă lumină asupra încercărilor de destabilizare în regiune”.

Potrivit oficialului, conflictul transnistrean nu trebuie să împiedice Moldova de a obține statutul de țară candidată la UE.

„Toate cele trei state care au solicitat statutul de candidat au conflicte teritoriale. Noi avem unele avantaje în comparație cu conflictele din Abhazia și Osetia de Sud. Noi avem discuții cu Tiraspolul. Anumite procese de integrare sunt în desfășurare. După 24 februarie, această integrare chiar s-a intensificat”, a precizat vicepremierul.

Serebrian a mai spus că „Uniunea Europeană are o datorie morală față de Ucraina”: „Dacă Ucrainei i se acordă acest statut pentru că acolo este război, nouă trebuie să ni se acorde acest statut pentru că am reușit să menținem pacea”, a conchis oficialul moldovean.

Recent, vicepreședintele Partidului Popular European, europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan, a declarat într-un interviu pentru G4Media.ro că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană „este un proces care va dura”, iar „până la aderare mai sunt încă lucruri de făcut, inclusiv soluționarea chestiunii transnistrene”, a spus oficialul.

„Aderarea nu este un lucru care să se întâmple acum, este un proces care va dura, suntem conștienți de acest lucru. Până la aderare mai sunt încă multe lucruri de făcut, atât în Republica Moldova, dar și la nivelul Uniunii Europene, inclusiv soluționarea chestiunii transnistrene. Însă, situația transnistreană nu ne împiedică să acordăm Republicii Moldova statutul de candidat și să începem negocierile de aderare”, a declarat Mureșan.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Am văzut speculații, inclusiv ce îl vizează pe tatăl meu”. Stamate, reacție la perchezițiile din ancheta amnistiei

Fosta deputată Olesea Stamate, exclusă anterior din PAS în contextul scandalului legat de legea amnistiei, a declarat că nici ea, nici tatăl ei nu sunt vizați în perchezițiile care au avut loc pe 23 octombrie. Precizarea a fost făcută după ce au apărut informații pe online conform cărora în acțiuni ar fi vizat tatăl ei. Stamate a spus că atât ea, cât și tatăl ei sunt deschiși să contribuie la desfășurarea anchetei și a menționat că „este bine că organele de drept acționează”, pentru că „oamenii vor înțelege în sfârșit ce a fost cu adevărat cu acea amnistie”.

„Este bine că organele de drept acționează și sper că își vor face bine meseria, iar oamenii vor înțelege în sfârșit ce a fost cu adevărat cu acea amnistie. În comunicatul CNA este clar punctat că acțiunile au loc în legătură cu cercetarea faptelor legate de aplicarea legii amnistiei și a articolelor 91 și 92 din Codul Penal. Deținuții de la care a pornit scandalul au fost eliberați exact în baza prevederilor codului penal, prevederi modificate la inițiativa Ministerului Justiției, la care eu n-am avut nicio tangență. În al doilea rând, de aplicarea acestora au fost responsabili judecători, angajații instituției penitenciare și alții. (…) Aștept și eu, alături de cetățenii acestei țări, concluziile anchetei penale”, a scris Stamate pe Facebook.

Totodată, ea a menționat că, în legătură cu aceste percheziții, au apărut mai multe speculații. „În legătură cu acțiunile de astăzi am văzut mai multe minciuni și speculații, inclusiv ce îl vizează pe tatăl meu. Precizez că nici el, nici eu, nu suntem vizați nicidecum de aceste acțiuni și suntem deschiși să contribuim la desfășurarea anchetei, în cazul în care se va solicita acest lucru”, a menționat Stamate.

Menționăm că un canal de Telegram a scris că printre persoanele vizate în perchezițiile efectuate pe 23 octombrie „ar figura și tatăl fostei ministre a justiției și deputate PAS, Olesea Stamate”.

***

Menționăm că, în dimineața zilei de 23 octombrie, în mai multe locații din Republica Moldova au avut loc percheziții într-o cauză penală ce vizează posibile fapte de corupție în procesul de amnistiere. Acțiunile au fost desfășurate de ofițerii Procuraturii Anticorupție, ai Centrului Național Anticorupție și ai Inspectoratului Național de Investigații. Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție au precizat că, în urma perchezițiilor, au fost ridicate „mai multe documente și alte obiecte relevante pentru anchetă”.

Între timp, pentru ProTV Chișinău, conducerea Procuraturii Anticorupție a declarat că perchezițiile au fost efectuate la unii angajați și ex-angajați ai Penitenciarului nr.17 Rezina, dar și la unii angajați și ex-angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, inclusiv la alte persoane tangențial, foști deținuți din penitenciar.

***

Amintim că, în martie 2025, a izbucnit un scandal după ce Iurie Radulov și Alexandru Sinigur, condamnați la închisoare pe viață, au fost eliberați condiționat. Politicieni și canale anonime de Telegram au acuzat autoritățile că au eliberat infractori deosebit de periculoși și au sugerat că legea amnistiei din 2021 ar fi în interesul deputatei PAS Olesea Stamate, al cărui tată a fost avocatul unuia dintre inculpații eliberați condiționat.

În total, nouă persoane condamnate la închisoare pe viață au fost eliberate condiționat, în baza Legii amnistiei și a Codului penal, ceea ce a provocat un scandal în societate. Partidul de guvernare a exclus-o din rândurile sale pe Olesea Stamate, atunci deputată, acuzând-o că a introdus trei amendamente la lege care au permis eliberarea condamnaților. Stamate a respins acuzațiile. Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. 

În urma scandalului, premierul Dorin Recean l-a demis pe directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Parlamentul a modificat de urgență legea, iar Ministerul Justiției a inițiat o anchetă pentru a identifica lacunele legislative care au permis eliberările controversate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: