Miniștrii mediului Moldova și Ucraina
Miniștrii mediului Moldova și Ucraina

Problemele de mediu dintre Republica Moldova și Ucraina vor fi rezolvate mai ușor grație unui acord

Republica Moldova și Ucraina au semnat Acordul privind implementarea Convenției de la Espoo, care are drept scop prevenirea, reducerea și monitorizarea impactului negativ asupra mediului în context transfrontalier. La evenimentul desfășurat pe 15 august la Odesa, au participat ministrul Mediului din Republica Moldova, Sergiu Lazarencu, și omologul său ucrainean, Ruslan Streleț.

Prin acest acord, Moldova și Ucraina se angajează să ia toate măsurile necesare pentru a preveni, reduce și minimiza potențialul impact transfrontalier asupra mediului, a declarat Sergiu Lazarencu.

Este un angajament comun care vine să asigure implementarea eficientă a unor politici de mediu sustenabile și sănătoase pentru generațiile viitoare. Războiul crunt și nedrept al Rusiei în Ucraina provoacă pierderi de vieți omenești, afectează economia și deopotrivă mediul. Efectele negative în urma distrugerii mediului nu se limitează la hotare. Vom lucra împreună pentru a diminua efectele negative asupra mediului și ne vom asigura că toate proiectele sociale, economice și de infrastructură vor fi dezvoltate fără a compromite natura”, afirmă ministrul.

Prin acordul semnat, Ucraina și Republica Moldova vor evita problemele de mediu la frontieră, a afirmat ministrul Protecției Mediului și Resurselor Naturale al Ucrainei, Ruslan Streleț. El a subliniat că această colaborare va preveni situații similare cu cele întâmpinate de Ucraina în relația cu România, legate de construcția canalului Dunăre-Marea Neagră.

„Acum avem o procedură de consultare clar definită în cazul în care una dintre părți planifică un proiect care poate avea un impact transfrontalier asupra mediului. Acest lucru ne va ajuta nu doar să avem grijă împreună de mediul înconjurător, ci și să evităm cazurile problematice, precum în cazul construcției canalului Dunăre-Marea Neagră. Rezolvarea acestei dispute dintre Ucraina și România a durat 20 de ani. În decembrie 2023, statele noastre au închis în sfârșit această problemă. Ucraina și Moldova nu pot permite cazuri similare pe drumul către UE”, spune ministrul ucrainean al mediului.

Extinderea Complexului Hidroenergetic de la Novodnestrovsk și planul de construire a încă șase hidrocentrale pe Nistru de către Kiev au stârnit nemulțumirea activiștilor de mediu din Republica Moldova. Cele două guverne, ale Moldovei și Ucrainei, încearcă să rezolve aceste dispute printr-o comisie mixtă de mediu, beneficiind de sprijinul Uniunii Europene.

***
Convenția Espoo a fost adoptată la 25 februarie 1991, la Espoo, Finlanda, și a intrat în vigoare la 10 septembrie 1997. Până la sfârșitul anului 2005, 41 de țări, inclusiv Republica Moldova, deveniseră membre ale acestei convenții. La a doua întâlnire, statele participante au adoptat un amendament ce permite și țărilor non-UNECE să devină părți la Convenție.

Scopul principal al Convenției de la Espoo este de a sprijini dezvoltarea durabilă, promovând cooperarea internațională în evaluarea impactului transfrontalier al unor potențiale activități asupra mediului. Aceasta se concentrează pe activitățile care pot afecta negativ mediul din statele vecine, având obiective de prevenire, atenuare și monitorizare a acestor daune.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Moldova Mare” a semnat un acord de colaborare cu un partid suveranist din Bulgaria: „Ne unim pentru a apăra valorile spirituale”

Partidul politic „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a anunțat că a semnat un acord bilateral de cooperare politică partidul bulgar „Svoboda”.

Potrivit unui comunicat emis de „Moldova Mare”, acordul prevede o „colaborare strategică” între cele două formațiuni, cu accent pe „apărarea identității naționale, valorilor tradiționale, organizarea de proiecte comune în domeniul educației și culturii, precum și participarea în structuri europene orientare patriotică”.

Ne unim forțele cu acele partide politice din Europa care apără suveranitatea, valorile spirituale și libertatea popoarelor, opunându-se presiunilor externe și curentului ideologic globalist”, a declarat Victoria Furtună în cadrul ceremoniei de semnare desfășurate la Chișinău.

Considerăm că este o responsabilitate morală să susținem forțele politice care au curajul să spună adevărul, să apere valorile tradiționale și să lupte pentru libertatea propriilor țări. Alianța cu Moldova Mare este o alianță cu poporul Republicii Moldova, care merită un viitor independent”, a declarat Vladimir Simeonov.

Memționăm că Partidul „Svoboda” este un partid conservator din Bulgaria. Potrivit informației publicate pe site-ul formațiunii, membrii partidului „pledează pentru apărarea suveranității Bulgariei, fără dependențe de forțe externe, fie ele economice sau politice”.

***

Precizăm că Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Chiar în urmă cu o zi, pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”.

Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: