Viață

Proces penal, după anularea concursului pentru funcția de procuror general. Dragalin: Eu îmi asum această investigație

Ecaterina Arvintii
| 1 martie, 2024
14:04

Procuratura Anticorupție inițiază proces penal, după ce Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anulat concursul pentru funcția de procuror general. Anunțul a fost făcut de șefa PA, Veronica Dragalin, pe 1 martie. Dragalin susține că va investiga chiar ea desfășurarea și rezultatele concursului. „Nu am primit indicații, încurajări sau instrucțiuni”, a precizat șefa PA.

„Avem la moment înregistrat și pornit un proces penal. Nu este un dosar penal, este o fază inițială de investigație, înainte de a fi pornit un dosar penal. În această fază legea ne permite să folosim anumite instrumente. De exemplu, putem ridica acte și documente relevante, putem audia martori în cadrul procesului penal ca să putem ajunge la o soluție. Sunt 2 posibilități – refuzăm pornirea urmării penale pentru că nu sunt probele care să confirme că există bănuiala că o infracțiune a fost comisă sau dispunerea urmărirea penală”, a declarat Dragalin.

Șefa PA a anunțat că a decis să își asume personal această investigație.

„Nu vreau sa pun subalternii în poziția să investigheze un caz așa de sensibil. Acest proces penal ar putea avea în vizor membrii CSP, ar putea fi necesar să fie audiați acești membri, dar și candidații la concurs. Nu cred că ar fi rezonabil să fie vizat un procuror de execuție. De asta o să-mi asum eu această investigație”, a mai spus Dragalin.

Șefa PA a ținut să precizeze că procesul penala fost inițiat de ea personal, după ce s-a autosesizat. Dragalin infirmă că ar fi primit indicații, încurajări sau, din contra, instrucțiuni pentru a porni un proces penal.

„Vrea sa fiu foarte, foarte clară și bine înțeleasă. Mi-am asumat această decizie fără să mă consult cu cineva. Mai important, vreau să fie foarte clar că mai departe în acest proces o să existe zero influență. Transmit un mesaj foarte clar: nu o sa accept nici măcar un cuvânt sau mod de influențare, deloc. Să va fie foarte clar la toți. Fiecare mesaj pe care îl primesc, indiferent cum, o să fie înregistrat în registrul de influență necorespunzătoare ca să fie foarte bine document”, a spus Dragalin.

Șefa PA susține că, dacă cineva deține informații relevante pentru caz, pot transmite informația doar oficial, în adresa PA, prin poștă, email sau personal. Dacă informația este cu caracter sensibil, și nu se dorește ca aceasta să treacă prin cancelaria PA, Dragalin îndeamnă ca aceasta să fie transmisă printr-un plic, semnat: „Confidențial, Veronica Dragalin”.

„Vă asigur că aceste plicuri nu vor fi desigilate în cancelarie, dar vor ajunge la mine pe masă ca să le deschid eu. Altfel de mesaje, comentarii, sugestii, chiar și încurajări, nu vreau să primesc sau să aud”, a conchis Dragalin.

Șefa PA susține că, potrivit legii, are la dispoziție 45 de zile pentru a investiga cauza. Ea a promis că va face publică decizia adoptată, „chiar dacă sta este ieșit din comun”.

Precizăm că CSP a anulat rezultatele concursului pentru funcția de procuror general, câștigat de șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi. Decizia a fost luată de membrii CSP pe 28 februarie, după mai bine de două ore de discuții cu ușile închise. În continuare, autoritatea urmează să lanseze un nou concurs. Detalii – AICI. Procuratura Anticorupție (PA) și-a exprimat în aceeași zi îngrijorarea față de felul în care a fost organizat concursul pentru funcția de procuror general și rezultatele acestuia. PA susținea că este îngrijorată, inclusiv, de conduita unui membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), cât și a unui candidat în timpul audierilor publice. Instituția nu a dat atunci nume și nici nu a oferit mai multe detalii la cine sau ce se referă

***

Amintim că funcția de procuror general a rămas vacantă după ce Alexandr Stoianoglo a fost reținut, iar activitatea acestuia – evaluată de o comisie specială. Raportul comisiei a permis suspendarea lui Stoianoglo din funcție, iar ulterior – demiterea prin decret prezidențial. În această perioadă, funcția de procuror general a fost asigurată de Ion Munteanu.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

concurs, concurs anulat, csp, PA, proces penal, procuror general, top, Veronica Dragalin

Știri similare

Viață

Cei trei reținuți în Moldova în cazul camionului cu armament, arestați pentru 30 de zile

Viață

Parteneriat între autorități și Emilian Crețu la Negureni: pădure de 10 hectare plantată. Șeful IGP, printre voluntari FOTO

Război în Ucraina

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Mihaela Conovali
| 22 noiembrie, 2025
18:22

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.