realitatea.md

Procuratura Anticorupție, precizări despre perchezițiile în birourile a doi procurori PCCOCS, inclusiv cel a lui Dumitru Răileanu

Procuratura Anticorupție a oferit detalii despre perchezițiile care s-au desfășurat în seara de 18 octombrie în biroul procurorului Dumitru Răileanu, dar și a altui procuror PCCOCS. Potrivit reprezentanților instituției, necesitatea desfășurării acestor acțiuni a fost motivată de refuzul celor doi procurori de a prezenta actele solicitate anterior.

Potrivit comunicatului, grupul de urmărire penală, condus de procurorul desemnat de către Consiliul Superior al Procurorilor pentru efectuarea urmăririi penale în cazul dlui Alexandr Stoianoglo, a efectuat percheziții în biroul a doi procurori din Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

„Menționăm că necesitatea efectuării perchezițiilor a fost determinată de probatoriul administrat până în prezent în cadrul urmăririi penale și se încadrează perfect în prevederile normelor de drept care reglementează aceste acțiuni procesuale, perchezițiile respective fiind preventiv autorizate de către judecătorul de instrucție. Mai mult, este relevant de a menționa că, recurgerea la percheziții a fost determinată de refuzul procurorilor din PCCOCS de a prezenta procurorilor anticorupție toate actele și obiectele solicitate în condiții legale”, se arată în declarație.

Reprezentanții Procuraturii Anticorupție au dat asigurări că acțiunile întreprinse de membrii grupului de urmărire penală s-au limitat la circumstanțele care se referă la cazul procurorului general suspedat Alexandr Stoianoglo și nu s-au extins asupra altor cauze penale din gestiunea procurorilor în birourile cărora au fost efectuate percheziții și nu au creat impedimente în exercitarea atribuțiilor de serviciu ale acestora. Mai mult, procurorilor respectivi chiar le-a fost permis de a-și extrage copiile fișierelor sau de a-și face copiile actelor necesare pentru exercitarea în continuare a atribuțiilor de serviciu pe dosarele din gestiune.

„În contextul celor menționate, considerăm fără temei declarațiile prin care se încearcă de a crea artificial conexiuni între acțiunile de urmărire penală menționate și alte cauze penale din gestiunea procurorilor vizați”, a conchis Procuratura Anticorupție.

Amintim că procurorul PCCOCS Dumitru Răileanu a declarat în seara de 18 octombrie că perchezițiile ar fi fost făcute „la comanda persoanelor care sunt urmărite”. Acesta a menționat dosarele în care sunt vizați Vladimir Plahotniuc, Alexandru Pînzari, Dorin Damir și Adriana Bețișor. Declarațiile au fost făcute la ieșirea lui Răileanu din clădirea Procuraturii.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: