Андрей Мардарь / NewsMaker

Procuratura s-a autosesizat și va investiga declarațiile deputatului Odnostalco de la emisiunea lui Soloviov

Procuratura va investiga declarațiile făcute de către deputatul Partidului Socialiștilor (PSRM) Vladimir Odnostalco în cadrul intervenției în emisiunea moderată de propagandistul rus Vladimir Soloviov. Informația a fost confirmată de către Emil Gaitur, reprezentantul Procuraturii, a precizat pentru portalul Stopfals.md că procurorii s-au autosesizat și vor investiga inclusiv toate acțiunile intenționate îndreptate spre ațâțarea vrajbei, diferențierii sau dezbinării naționale etnice, rasiale sau religioase – ilegalități prevăzute la articolul 346 din Codul Penal.

Deputatul PSRM Vladimir Odnostalco a avut o intervenție în cadrul ediției din 16 aprilie a emisiunii moderate de propagandistul rus Vladimir Soloviov. Parlamentarul moldovean s-a plâns că autoritățile de la Chișinău au adoptat legea care interzice simbolurile care promovează războiul, inclusiv panglica Sf. Gheorghe. De asemenea, acesta a declarat că atât președinta țării, cât și premierul și președintele parlamentului dețin și cetățenia României.

Ceea ce se întâmplă nu ne face cinste ca țară. Rușine acelor deputați care au votat pentru interzicerea unuia dintre simbolurile victoriei – panglica Sf. Gheorghe, pe teritoriul R. Moldova. (…) Sandu, președintele nostru, precum și deputații ei, nu au nimic sfânt. Ei nu asociază cel de-al Doilea Război Mondial cu victoria poporului moldovenesc”, a declarat Odnostalco în primele minute.

La rândul său, moderatorul rus a intervenit: „De ce ar trebui Sandu să facă această asociație, dacă ea este cetățean al României? Ea se asociază cu învinșii. Cu cei alungați din Odesa, că românii au ocupat Odesa. Ea se asociază cu acea țară”.

Odnostalco i-a spus lui Soloviov că în Moldova sunt interzise filmele sovietice despre război. La fel acesta spune că președinta țării Maia Sandu, premierul Natalia Gavrilița, speakerul Igor Grosu și mai mulți deputați ai majorității parlamentare dețin cetățenia română. Acesta a omis însă să menționeze că și în Partidul Socialiștilor există deputați și ex-deputați care dețin cetățenia României (Potrivit moldovacurata.md, aceștia sunt Alla Dolință, Corneliu Furculița, Radu Mudreac, Ghenadi Mitriuc și Adrian Lebedinschi).

Din păcate, puterea încearcă să creeze tensiune. Sau ascultă provocatorii… după cum știți, în ultima perioadă au venit pe aici președinți, premieri, miniștri de externe. Cred că nu există țară ai cărei reprezentanți să nu fi venit. Și toți au venit cu sfaturi, promisiuni și au creat tensiune. Posibil că aceasta este misiunea lor acum: să atragă republica într-un conflict”, a mai spus Odnostalco.

Cei doi au discutat și despre gaz.

„Conducerea voastră a uitat să plătească pentru gazul rusesc și se poate confrunta cu o mare problemă. Gaz ar putea să nu fie, pentru că guvernul se comportă într-o manieră extrem de rusofobă. De aceea, este ciudat să mizeze pe o atitudine de bunătate în contextul datoriei veșnice pentru gaz”, a reproșat moderatorul rus.

Conform legii, acţiunile intenţionate, îndemnurile publice, inclusiv prin intermediul mass-media, scrise şi electronice, îndreptate spre ațâțarea vrajbei, diferenţierii sau dezbinării naţionale, etnice, rasiale sau religioase, spre înjosirea onoarei şi demnităţii naţionale, precum şi limitarea, directă sau indirectă, a drepturilor ori stabilirea de avantaje, directe sau indirecte, cetăţenilor în funcţie de apartenenţa lor naţională, etnică, rasială sau religioasă, se pedepsesc cu amendă în mărime de până la 600 unităţi convenţionale (30.000 de lei) sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: