agora.md

Procuror: Constantin Țuțu se află în regiunea transnistreană. Ce spune avocatul acestuia VIDEO

Fostul deputat democrat Constantin Țuțu a părăsit Grecia și, în prezent, se află în regiunea transnistreană. Cel puțin aceasta a declarat, pe 16 septembrie, procurorul Elena Cazacov. De cealaltă parte, avocatul lui Țuțu susține că informația „nu corespunde realității” și că clientul său se află în continuare în Grecia.

Ce spune procurorul de caz

Pe 16 septembrie, la Judecătoria Chișinău, a avut loc o ședință în dosarul de îmbogățire ilicită intentat pe numele lui Țuțu. Procurorul de caz, Elena Cazacov, a precizat că Țuțu a părăsit Republica Moldova pe 20 iulie 2025, prin Aeroportul Internațional Chișinău, iar ședința din 16 septembrie a fost prima după plecarea acestuia din țară.

În timpul ședinței, Cazacov a anunțat că „la ziua de astăzi, Constantin Țuțu a părăsit teritoriul Republicii Elene și la moment, potrivit informației prezentate de către Inspectoratul Național de Investigații, se află pe teritoriul regiunii transnistrene”. „Nu se cunoaște locul aflării cu certitudine a acestuia din acea regiune”, a adăugat Cazacov.

Din acest motiv, a adăugat procurorul de caz, „acuzarea își susține demersul privind reluarea (nota red. cercetării judecătorești) și anunțarea în căutare cu aplicarea măsurii preventive în privința acestuia”.

În timpul unor declarații pentru jurnaliști, procurorul a mai spus că „acuzarea, în susținerea acestor informații (nota red. cu privire la aflarea lui Constantin Țuțu în regiunea transnistreană), a prezentat informația de la Inspectoratul Național de Investigații potrivit căreia s-a informat faptul că acesta a fost localizat în regiunea transnistreană”: „Acuzarea, la moment, nu poate comunica modalitatea prin care acesta a părăsit teritoriul Republicii Elene”.

„În cazul în care acesta luni nu se va prezenta (nota red. la ședința de judecată) și nu va fi oferită o altă informație decât cea oferită astăzi de către acuzare, vom purcede la examinarea în continuare a demersului înaintat de către acuzare cu privire la aplicarea măsurii preventive a arestului preventiv pe un termen de 30 de zile și anunțarea în căutare a acestuia”, a adăugat procurorul de caz.

Ce spune avocatul lui Țuțu

Ion Negura, avocatul lui Țuțu, a spus că nu este de acord cu demersul procurorului. „Or, informațiile prezentate nu corespund realității. Dumnealui este în Grecia și va reveni în cel mai scurt timp, deoarece nu are careva impedimente/interdicții. Este liber și poate să vină în țară oricând”, a menționat Ion Negura.

Întrebat de ce clientul său nu a ajuns la Chișinău, deși avea procurate bilete, el a vorbit despre „o măsură preventivă în Grecia, care nu-i permite să părăsească teritoriul Greciei”. „Urmează a fi examinată în ședința de judecată revocarea măsurii preventive”, a adăugat acesta. Totodată, avocatul a menționat că Țuțu și-a procurat bilete „pentru că au fost două ședințe de judecată stabilite și dumnealui anticipa că la ședința de judecată va fi revocată măsura, iar ulterior va fi depusă o încheiere privind revocarea măsurii preventive la Inspectoratul Poliției de Frontieră”.

Întrebat cum se va asigura că Țuțu va fi prezent luni la ședința de judecată, avocatul a răspuns: „Până luni mai este. O să prezentăm în primul rând actele care confirmă faptul că el stă în Grecia. Apoi o să decidem cu privire la prezența lui în ședința de judecată. Dumnealui dorește să fie prezent la ședință și sunt sigur că va reveni în cel mai scurt timp”.

Ion Negura a mai declarat că nu discută personal cu Țuțu: „La moment comunic doar cu avocații lui din Grecia”.

Avocatul a mai precizat că, la ședința de judecată din 16 septembrie, s-a solicitat reluarea cercetării judecătorești doar pentru anexarea unor materiale confirmative la demersul de anunțare în căutare și că nu este vorba de reluarea dosarului în sine.

***

Constantin Țuțu a fost reținut pe 22 iulie pe un aeroport din Grecia, alături de Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat din Moldova. Cei doi urmau să zboare în Dubai. Oamenii legii au găsit, în timpul perchezițiilor desfășurate la vila de lux pe care o închiriau în Elveția, zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferite valute.

Între timp, Țuțu a fost eliberat de autoritățile elene. Pe 3 septembrie, Jurnal TV a scris, pe surse, că Țuțu urma să ajungă la Chișinău în dimineața zilei de 4 septembrie. Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a confirmat atunci că fostul deputat democrat și-a procurat bilete spre Republica Moldova. Totuși, Constantin Țuțu nu a mai ajuns la Chișinău.

Pe 15 septembrie, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că Țuțu are interdicție de a părăsi Grecia. „Nu-mi imaginez cum ar urca în avion și ar pleca, atât timp cât statul elen i-a interzis părăsirea teritoriului său, decât să urce într-un mijloc de transport și să utilizeze traseul fără frontieră că e spațiul Schenghen”, declara Cernăuțeanu.

Anterior, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, explicând de ce autoritățile de la Chișinău nu au înaintat o cerere de extrădare pe numele fostului deputat, a precizat că în cazul acestuia nu există hotărâri de dare în căutare, sentințe de condamnare sau măsuri preventive sub formă de arest.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Shutterstock

Compensații, asistență medicală și psihologică: Promo-LEX cere modificarea proiectului privind reabilitarea victimelor infracțiunilor

Proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor trebuie modificat înainte de examinarea în lectura a doua în Parlament, pentru ca persoanele persecutate din regiunea transnistreană să poată beneficia efectiv de sprijinul prevăzut de stat. Despre acest lucru scrie avocata Asociației Promo-LEX, Nicoleta Hriplivîi, într-un articol publicat pe 29 septembrie. Aceasta a atras atenția asupra mai multor prevederi care ar putea limita accesul victimelor la compensații și servicii.

Una dintre problemele semnalate se referă la compensațiile financiare. Proiectul prevede necesitatea unui act definitiv de constatare a infracțiunii, însă nu stabilește clar ce se întâmplă atunci când autorul este cunoscut, dar nu poate fi tras la răspundere de autoritățile constituționale, iar dosarul penal este suspendat.

„Fără o clarificare, există riscul ca blocajul existent sub Legea nr. 137/2016 să se mențină”, a spus Hriplivîi.

Avocata a atras atenția și asupra asistenței medicale. Proiectul garantează gratuit doar asistența medicală urgentă. Astfel, victimele care au nevoie de tratament sau recuperare pe termen lung și care nu sunt asigurate ar putea întâmpina în continuare dificultăți în accesarea serviciilor medicale necesare.

O altă problemă vizează durata asistenței psihologice, care ar urma să fie oferită din bugetul de stat pentru cel mult trei luni. Promo-LEX consideră că această perioadă poate fi prea scurtă pentru persoanele care au trecut prin abuzuri grave, inclusiv tortură. Procuratura Generală a propus ca, pentru anumite categorii de victime, perioada să poată ajunge la șase luni și să fie prelungită la recomandarea psihologului.

Hriplivîi consideră problematică și prevederea potrivit căreia victima poate pierde dreptul la compensație dacă refuză intenționat să contribuie la anchetă. În cazul victimelor din regiunea transnistreană, acestea s-ar putea teme de represalii împotriva rudelor care locuiesc în stânga Nistrului.

„Un asemenea comportament nu ar trebui tratat automat ca un refuz nejustificat”, a subliniat avocata. Promo-LEX a propus ca legea să țină cont de situațiile în care victima se teme de represalii.

O altă îngrijorare vizează finanțarea serviciilor de suport. Proiectul prevede că autoritățile locale își îndeplinesc obligațiile în limitele resurselor bugetare disponibile. Potrivit avocatei, acest lucru ar putea duce la situații în care lipsa resurselor financiare să constituie un motiv pentru neacordarea unor servicii precum asistența psihologică sau adăpostul.

Avocata a mai spus că este nevoie de un mecanism clar prin care victimele să fie preluate și direcționate către instituțiile de care au nevoie. În opinia sa, trebuie stabilit clar cine preia cazul, cine evaluează nevoile victimei și cine asigură accesul acesteia la asistență juridică, medicală sau socială.

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind reabilitarea victimelor infracțiunilor pe 24 septembrie. Documentul introduce pentru prima dată în legislație noțiunea de „victimă persecutată”, inclusiv pentru persoanele ale căror drepturi au fost încălcate de structurile ilegale din regiunea transnistreană. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern pe 22 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: