NewsMaker/Максим Андреев

UPDATE Constantin Țuțu este învinuit de procurorii anticorupție de îmbogățire ilicită și fals în declarații

Procuratura Anticorupție i-a înaintat învinuirea unui fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Acestuia îi sunt incriminate trei capete de acuzare: pentru săvârșirea infracțiunii de îmbogățire ilicită și două episoade de fals în declarații. Reprezentanta Procuraturii Generale Mariana Cherpec a confirmat pentru NM că este vorba despre Constantin Țuțu.

Astfel, potrivit învinuirii înaintate de către procurorii anticorupție, fostul deputat, fiind persoană cu funcție de demnitate publică, în perioada 2014-2019 a obținut venituri din mai multe surse în sumă totală de 6 455 350,72 lei și tot în aceiași perioadă de timp a efectuat cheltuieli în sumă totală de 10 012 207, 94 lei.

În acest context, fiind contrapusă suma veniturilor realizate de către fostul deputat, pentru perioada 2014-2019 cu suma cheltuielilor efectuate de către acesta pentru aceiași perioadă, s-a constatat o diferență substanțială dintre venituri și cheltuieli, suma cheltuielilor prevalând asupra sumelor de venituri obținute cu 3 556 857,22 lei, mijloace care nu puteau fi obținute licit.

Subsecvent, fostul deputat, în vederea denaturării informațiilor reale cu privire la veniturile realizate și cheltuielile suportate a inclus în declarația de avere și interese personale pentru anul 2017 și respectiv 2018, date false și incomplete, indicând venitul obținut din vânzarea unui mijloc de transport în sumă de 80 000 Euro, când de fapt potrivit contractului de vânzare-cumpărare, autoturismul vizat a fost vândut la prețul de 75 000 Euro.

Concomitent, fost deputat a indicat în declarația de avere că a împrumutat de la o terță persoană mijloace financiare în sumă de 2 000 000 lei, deși în acest sens nu a fost întocmit nici un act juridic confirmativ, iar de facto în cadrul urmăririi penale s-a constatat că mijloacele financiare indicate nu au fost transmise către fostul deputat.

De asemenea, fostul deputat nu a inclus în mod intenționat, în declarația de avere și interese personale pentru anul 2017 și respectiv 2018, următoarele date despre:

–    venitul obținut din vânzarea unui mijloc de transport, în sumă de 31 000 lei;
–    obținerea dreptului de proprietate asupra unei porțiunii de teren, procurată la prețul de 20 000 lei;
–    calitatea de uzufructuar asupra a șapte  mijloace de transport;
–    împrumutul bănesc acordat unei societăți comerciale în sumă de 64 600,00 lei;

–    înstrăinarea în baza unui contract de vânzare-cumpărare a unui teren pentru construcții, la prețul de 909 lei.

Pentru a asigura o eventuală confiscare, procurorii anticorupție au aplicat sechestru pe imobilul fostului deputat.

Reprezentanta Procuraturii Generale Mariana Cherpec a confirmat pentru NM că este vorba despe ex-deputatul Partidului Democrat Constantin Țuțu. NM a încercat să obțină un comentariu din partea acestuia, însă, fostul parlamentar, deocamdată, nu ne-a răspuns.

***

Constantin Țuțu a fost anunțat în căutare internațională prin Interpol la data de 9 decembrie 2019, la solicitarea Procuraturii Anticorupție, după ce pe numele lui a fost pornită o cauză penală pe faptul îmbogățirii ilicite în perioada anilor 2014-2018.

Pe 11 mai 2020, Procuratura Anticorupție a expediat în judecată cauza penală de învinuire a fostului deputat democrat Constantin Țuțu pe două capete de acuzare: ,,trafic de influență” și ,,escrocherie în proporții deosebit de mari”.

Pe 27  martie 2020, fostul deputat s-a predat benevol organelor de drept din Republica Moldova, la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița după ce fusese anterior arestat în contumacie. În prezent, acesta este cercetat în libertate.

Într-o postare publicată în mai 2020, pe pagina sa de Facebook, Contantin Țuțu a calificat acuzațiile care i se aduc de către procurori drept „nefondate și abuzive” și a acuzat că „anumiți politicieni s-ar amesteca în actul justiției”.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

CEC renunță la identificarea alegătorilor în baza buletinelor digitale la alegerile locale noi din 1 noiembrie, după atacul cibernetic

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis, în cadrul ședinței din 31 octombrie, că la alegerile locale noi și referendumului local din 1 noiembrie, nu vor fi aplicate prevederile privind identificarea alegătorilor în baza versiunii digitale a cărții de identitate sau a buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, generate prin intermediul portofelului guvernamental pentru identitate digitală EVO. Astfel, cetățenii vor trebui să prezinte la secțiile de votare actele de identitate în format fizic.

Potrivit unui comunicat emis de CEC, decizia a fost luată în contextul recentului atac cibernetic care a vizat serviciile publice digitale ale statului. Măsura are drept scop prevenirea eventualelor riscuri asociate utilizării mecanismelor de identificare digitală.

„CEC menține dialogul cu Agenția de Guvernare Electronică în vederea utilizării mecanismelor de identificare digitală a alegătorilor la scrutinele viitoare, după finalizarea tuturor verificărilor de securitate și confirmarea siguranței serviciilor respective”, a transmis autoritatea electorală.

Amintim că, pe 23 octombrie, CEC a anunțat că urmează să testeze, împreună cu Agenția de Guvernare Electronică, identificarea alegătorilor cu ajutorul actului de identitate digital din aplicația EVO la alegerile din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie. Sistemul de identificare digitală urma să fie testat și la alegerile locale din 1 noiembrie, în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, orașul Costești din raionul Rîșcani, satul Miciurin din raionul Drochia, precum și în satele Tomai și Cișmichioi din Găgăuzia.

***

Pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.

Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.

Procuratura Generală a conformat pentru NM, pe 30 octombrie, că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.

NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: