NewsMaker/Максим Андреев

UPDATE Constantin Țuțu este învinuit de procurorii anticorupție de îmbogățire ilicită și fals în declarații

Procuratura Anticorupție i-a înaintat învinuirea unui fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Acestuia îi sunt incriminate trei capete de acuzare: pentru săvârșirea infracțiunii de îmbogățire ilicită și două episoade de fals în declarații. Reprezentanta Procuraturii Generale Mariana Cherpec a confirmat pentru NM că este vorba despre Constantin Țuțu.

Astfel, potrivit învinuirii înaintate de către procurorii anticorupție, fostul deputat, fiind persoană cu funcție de demnitate publică, în perioada 2014-2019 a obținut venituri din mai multe surse în sumă totală de 6 455 350,72 lei și tot în aceiași perioadă de timp a efectuat cheltuieli în sumă totală de 10 012 207, 94 lei.

În acest context, fiind contrapusă suma veniturilor realizate de către fostul deputat, pentru perioada 2014-2019 cu suma cheltuielilor efectuate de către acesta pentru aceiași perioadă, s-a constatat o diferență substanțială dintre venituri și cheltuieli, suma cheltuielilor prevalând asupra sumelor de venituri obținute cu 3 556 857,22 lei, mijloace care nu puteau fi obținute licit.

Subsecvent, fostul deputat, în vederea denaturării informațiilor reale cu privire la veniturile realizate și cheltuielile suportate a inclus în declarația de avere și interese personale pentru anul 2017 și respectiv 2018, date false și incomplete, indicând venitul obținut din vânzarea unui mijloc de transport în sumă de 80 000 Euro, când de fapt potrivit contractului de vânzare-cumpărare, autoturismul vizat a fost vândut la prețul de 75 000 Euro.

Concomitent, fost deputat a indicat în declarația de avere că a împrumutat de la o terță persoană mijloace financiare în sumă de 2 000 000 lei, deși în acest sens nu a fost întocmit nici un act juridic confirmativ, iar de facto în cadrul urmăririi penale s-a constatat că mijloacele financiare indicate nu au fost transmise către fostul deputat.

De asemenea, fostul deputat nu a inclus în mod intenționat, în declarația de avere și interese personale pentru anul 2017 și respectiv 2018, următoarele date despre:

–    venitul obținut din vânzarea unui mijloc de transport, în sumă de 31 000 lei;
–    obținerea dreptului de proprietate asupra unei porțiunii de teren, procurată la prețul de 20 000 lei;
–    calitatea de uzufructuar asupra a șapte  mijloace de transport;
–    împrumutul bănesc acordat unei societăți comerciale în sumă de 64 600,00 lei;

–    înstrăinarea în baza unui contract de vânzare-cumpărare a unui teren pentru construcții, la prețul de 909 lei.

Pentru a asigura o eventuală confiscare, procurorii anticorupție au aplicat sechestru pe imobilul fostului deputat.

Reprezentanta Procuraturii Generale Mariana Cherpec a confirmat pentru NM că este vorba despe ex-deputatul Partidului Democrat Constantin Țuțu. NM a încercat să obțină un comentariu din partea acestuia, însă, fostul parlamentar, deocamdată, nu ne-a răspuns.

***

Constantin Țuțu a fost anunțat în căutare internațională prin Interpol la data de 9 decembrie 2019, la solicitarea Procuraturii Anticorupție, după ce pe numele lui a fost pornită o cauză penală pe faptul îmbogățirii ilicite în perioada anilor 2014-2018.

Pe 11 mai 2020, Procuratura Anticorupție a expediat în judecată cauza penală de învinuire a fostului deputat democrat Constantin Țuțu pe două capete de acuzare: ,,trafic de influență” și ,,escrocherie în proporții deosebit de mari”.

Pe 27  martie 2020, fostul deputat s-a predat benevol organelor de drept din Republica Moldova, la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița după ce fusese anterior arestat în contumacie. În prezent, acesta este cercetat în libertate.

Într-o postare publicată în mai 2020, pe pagina sa de Facebook, Contantin Țuțu a calificat acuzațiile care i se aduc de către procurori drept „nefondate și abuzive” și a acuzat că „anumiți politicieni s-ar amesteca în actul justiției”.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova pregătește un plan național de reziliență bazat pe experiența de la alegeri. Sandu: „Vom solicita ajutorul partenerilor”

Autoritățile de la Chișinău pregătesc un plan național de reziliență, bazat pe experiența alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2024 și, respectiv, 2025. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, în cadrul celei de-a doua ediții a Moldova Security Forum, care are loc astăzi la Chișinău.

Potrivit șefei statului, documentul va acoperi mai mulți piloni ai securității naționale, de la combaterea dezinformării și securitatea cibernetică până la consolidarea justiției. Sandu a precizat că Moldova va solicita sprijinul partenerilor externi atât pentru elaborarea, cât și pentru implementarea planului.

„Cea mai dificilă parte este ce facem cu dezinformarea online, unde Moldova nu are capacitatea și chiar dacă Moldova ar încerca să facă ceva, ar putea fi percepută ca non-democratică. Noi avem nevoie de țări cum este UE ca să elaborăm niște politici pe care Moldova să le adopte cu privire la conturile neautentice, dezinformarea care au fost finanțate de Rusia și care au fost extrem de periculoase pentru democrația noastră. Acestea sunt acele lucruri unde e nevoie ca lumea democratică să vină cu soluții împreună cu noi. Noi putem să participăm la discuții, dar noi nu vom putea face față acestor lucruri singuri”, a declarat președinta Maia Sandu.

Reamintim că alegerile prezidențiale din 2024 și scrutinul parlamentar din 2025 au fost marcate de valuri de dezinformare și tentative de influență externă. Autoritățile de la Chișinău și observatorii internaționali au semnalat campanii coordonate în mediul online, rețele de conturi false și mesaje sponsorizate din surse din afara țării, toate cu un singur scop – să perturbe procesele democratice din țara noastră. Doar platforma TikTok a anunțat, recent, că a eliminat peste 134.000 de conturi false și a blocat crearea altor peste 268.000 de conturi de tip spam, în contextul alegerilor parlamentare din Moldova, desfășurate la sfârșitul lunii septembrie.

Pe 12 noiembrie, Comisia Europeană a prezentat „Scutul european pentru democrație”, un pachet de măsuri menit să întărească, să protejeze și să promoveze democrațiile din statele membre, inspirat inclusiv din experiența Republicii Moldova în gestionarea ingerințelor externe la alegeri. În aceeași zi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat și Strategia UE pentru societatea civilă. Ambele documente vizează consolidarea pilonilor fundamentali ai sistemelor democratice: alegeri libere și corecte, mass-media independente, instituții reziliente și o societate civilă activă. Von der Leyen a declarat atunci că democrația reprezintă baza libertății și securității europene, iar noul scut va întări capacitatea UE de a proteja valorile democratice „în orice moment”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: