Procurorul general, despre banii găsiți în beci: „Pare de necrezut. Aceste mijloace nu erau un secret”

Alexandru Machidon susține că societatea este îndreptățită să privească cu suspiciune situația în care un procuror găsește bani în gospodăria părinților. Cu toate acestea, procurorul general a menționat că, deși situația pare greu de crezut, aceasta este adevărată. Machidon a venit cu precizări în acest sens pe rețelele de socializare.

Machidon a declarat că „societatea noastră e în drept să nu creadă, să aibă dubii, să privească mereu cu suspiciune, mai ales un procuror care găsește bani”. „Faptul că un procuror a găsit 75 de mii de euro în casa părinților pare de necrezut. Chiar dacă adevărul este că părinții mei au muncit, au strâns bani și i-au păstrat astfel, iar noi i-am găsit după decesul lor. (…) Aceste mijloace financiare nu erau un secret, și eu, și sora mea știam despre existența lor și despre locul aflării de mulți ani, pentru că erau economiile părinților noștri acumulate până la 53 și, respectiv, 56 de ani, când au decedat”, a scris Machidon pe rețelele de socializare.

Procurorul general a spus că tatăl său a avut mai multe activități, precum exportul de mere în Federația Rusă, importul automobilelor din Germania și Polonia, lucru oficial în Israel, iar împreună cu mama sa au fondat și gestionat o întreprindere individuală care a activat din 1995 până în ziua decesului lor.

„Suma respectivă nu a fost indicată pentru prima dată în cadrul procedurii de evaluare externă și nu a apărut ca explicație formulată ulterior, este o sumă reflectată în declarația de avere depusă încă în 2018, pentru perioada în care a fost dobândită moștenirea, cu mult înainte de procedura de evaluare externă în privința mea. Întreaga situație este legată de un eveniment tragic și subit din viața familiei mele. Din respect pentru memoria părinților mei și pentru intimitatea familiei, nu voi intra în detalii personale. (…) În cadrul evaluării au fost prezentate explicațiile și informațiile disponibile, iar autoritățile competente au examinat inclusiv proveniența resurselor, modul de declarare și contextul dobândirii acestora. (…) Înțeleg că oamenii cer cât mai multe detalii pentru a înțelege, dar oricâte detalii intime de familie aș oferi, oricât aș repeta că acesta e adevărul, că sora mea poate confirma, nimic nu-i va putea convinge pe cei care au decis deja”, a adăugat Machidon.

Procurorul general a spus că îi va fi dificil să corecteze percepția creată despre el „pentru cei care au auzit doar o versiune a istoriei, ironiile, denigrarea”. „Dar vă promit că voi face tot ce-mi stă în puteri să corectez percepția despre procuratură. Voi face tot ce-mi stă în puteri ca procuratura să capete în timp respectul societății și să devină o instituție care luptă cu adevărat împotriva corupției și a ilegalității”, a conchis Machidon.

***

Amintim că, pe 11 mai, Comisia de Evaluare a Procurorilor a publicat raportul de evaluare în privința procurorului general, Alexandru Machidon. Se întâmpla după ce, pe 25 martie, Comisia anunța că Machidon corespunde criteriilor de integritate și s-a votat în unanimitate pentru promovarea evaluării externe în privința acestuia. Între timp, pe 30 aprilie, președinta Maia Sandu a semnat decretul privind numirea lui Machidon în funcția de procuror general.

La câteva zile distanță, presa a constatat că Machidon a explicat Comisiei de Evaluare a Procurorilor – informații care se regăsesc în raportul publicat de aceasta pe 11 mai – că banii pe care i-a declarat drept moștenire de la părinți, în sumă totală de 55.000 de euro, și care au stat la baza cumpărării unui apartament de 34.000 de euro în 2018, erau păstrați într-un vas de murături, pe un raft din beciul unei anexe a gospodăriei familiei sale. Machidon a susținut că el și sora sa au moștenit în acest mod 75.000 de euro. Din această sumă, 20.000 de euro i-au revenit surorii sale. Detalii AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

„Un pas înapoi în relația Chișinău-Comrat” vs „o decizie absolut necesară”: reacții la decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia

„Decizia Curții Constituționale era previzibilă”, „o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze”, „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză”, „un pas înapoi în relațiile dintre Chișinău și Comrat” sau „o decizie absolut necesară” – sunt câteva dintre reacțiile la hotărârea din 9 iulie prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să formeze organul electoral local și să participe la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiției din Găgăuzia. Unele reacții au inclus acuzații la adresa partidului de guvernare, iar NewsMaker a solicitat comentarii. Vă prezentăm o sinteză a reacțiilor apărute după decizia Curții.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „PAS distruge Găgăuzia și dezbină Republica Moldova”. „Pentru a-și atinge obiectivele politice, este gata să umilească un întreg popor și să anuleze peste 30 de ani de dialog dintre Chișinău și Comrat”, a adăugat Vlah, în contextul deciziei Curții Constituționale.

Doctorul în drept și conferențiar la Universitatea de Stat din Comrat, Igor Ianac, a declarat că „decizia Curții Constituționale, bazată pe principiul unității materiei constituțional-juridice, era previzibilă”. „Totuși, rolul nostru acum este să oferim o evaluare riguros fundamentată științific tuturor acțiunilor și deciziilor care au precedat acest rezultat. Dreptul nu tolerează improvizația. Analiza critică a parcursului legislativ este singura cale spre o autonomie responsabilă și stabilă”, a adăugat acesta.

Partidul Socialiștilor a declarat că „decizia Curții Constituționale reprezintă o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze și ale statalității Republicii Moldova”. „Sub pretextul „armonizării legislației cu Constituția”, autoritățile Republicii Moldova privează în mod sistematic poporul găgăuz de dreptul la o autoadministrare reală. (…) Actualul regim de guvernare a ales definitiv calea construirii unui „stat unitar” în cel mai negativ sens al acestui concept, în care drepturile regiunilor sunt ignorate, iar orice opinie diferită este suprimată prin intermediul instituțiilor politice obediente. (…) Vom utiliza toate mijloacele legale parlamentare și politice de care dispunem pentru a împiedica punerea în aplicare a acestor inițiative antistatale”, a adăugat partidul.

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, „Curtea Constituțională a pronunțat una dintre cele mai importante hotărâri din ultimii ani”. „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime. Ea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: Autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea – acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii”, a comunicat Tănase.

Deputata comunistă, Diana Caraman, a spus că „decizia Curții Constituționale care limitează competențele Găgăuziei provoacă o îngrijorare serioasă și condamnare”. „Este vorba nu doar despre anumite proceduri, ci despre garanțiile statutului juridic special și principiile relațiilor dintre centru și autonomie. Orice modificare a echilibrului existent al competențelor trebuie să consolideze statul, și nu să creeze noi linii de tensiune. Respectarea statutului Găgăuziei, dialogul și respectarea strictă a legii reprezintă condiții necesare pentru unitatea RM”, a adăugat aceasta.

Partidul Liberal a declarat că salută decizia Curții Constituționale. „Era absolut necesară pentru a reafirma unul dintre principiile fundamentale ale statului și pentru a restabili claritatea juridică. Autonomia acordată UTA Găgăuzia, cel puțin la nivel declarativ, a avut ca scop protejarea și promovarea culturii, limbii și tradițiilor găgăuze, nu subminarea suveranității Republicii Moldova și nici transformarea regiunii într-un factor de destabilizare. (…) Curtea Constituțională a confirmat că autonomia nu poate depăși limitele stabilite de Constituție și de lege, iar competențele autorităților din regiune nu pot intra în conflict cu cele ale instituțiilor centrale”, a comunicat partidul.

Fostul deputat, Petru Vlah, a spus că „decizia de astăzi a Curții Constituţionale, care a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (…) era previzibilă”. „Cred că decizia Curții Constituţionale este mai degrabă un pas înapoi decât un pas înainte în relațiile dintre Chișinău și Comrat”, a mai spus acesta.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent – deputat „Alternativa”, a declarat că „timp de peste treizeci de ani, soluționarea pașnică a conflictului din sudul țării și crearea autonomiei Găgăuze au fost considerate una dintre puținele realizări incontestabile ale Republicii Moldova”. „Autonomia găgăuză a devenit un element fundamental și un simbol al statalității Republicii Moldova. Ea trebuia să devină modelul pentru soluționarea conflictului transnistrean. Nu cred că restrângerea competențelor Găgăuziei va consolida statalitatea Republicii Moldova sau va fi în concordanță cu principiile integrării europene a țării noastre. Dar cel mai grav e că acesta este un semnal extrem de negativ pentru Transnistria”, a spus acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: