De ce se regăsesc atât de multe produse rusești pe rafturile magazinelor din Republica Moldova și ar trebui acestea interzise? Subiectul a revenit în prim-planul dezbaterilor publice în ultima perioadă. NewsMaker a analizat datele privind schimburile comerciale dintre Republica Moldova și Federația Rusă și a discutat cu oameni de afaceri și experți pentru a afla ce mărfuri continuă să fie importate și exportate între cele două țări, precum și care ar putea fi consecințele unei eventuale interdicții.
Subiectul produselor rusești revine periodic în atenția opiniei publice, atât pe rețelele sociale, cât și în spațiul mediatic din Republica Moldova. Recent, tema a fost readusă în discuție de liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, care a semnalat pe rețelele sociale faptul că soldații Armatei Naționale consumă dulciuri produse în Rusia. Prezența produselor de origine rusă pe rafturile magazinelor continuă să stârnească nemulțumirea și a altor utilizatori din mediul online.
Recent, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, a declarat, într-un interviu acordat mai multor instituții media, inclusiv NewsMaker, că autoritățile ar putea reexamina politica comercială a Republicii Moldova față de produsele rusești. Totuși, oficialul nu a precizat ce categorii de mărfuri ar putea fi vizate de eventuale restricții și nici când ar putea fi luată o astfel de decizie.
„Opinia mea personală este că da, trebuie să schimbăm acest lucru. Dar trebuie să analizăm această chestiune din perspectiva legislației, deoarece suntem un stat responsabil și tratăm cu responsabilitate toate obligațiile noastre. Însă o decizie trebuie luată, deoarece trebuie să participăm la sancțiunile împotriva statelor agresoare”, a declarat Osmochescu.
Oficialul a mai declarat, de asemenea, că, revenind în Moldova din străinătate, unde a locuit o perioadă, a fost surprins să vadă produse rusești pe rafturile magazinelor moldovenești: „Dar, din nou, legislația noastră permite importul produselor din Rusia care nu sunt supuse sancțiunilor internaționale. Pentru că și noi, ca stat, participăm la pachetele de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului. Acesta este un fapt. Și vom continua să facem acest lucru”.
Cum s-a modificat comerțul dintre Moldova și Rusia în ultimii ani?
Trebuie remarcat că, în pofida lipsei unor interdicții directe din partea Moldovei, schimburile comerciale dintre cele două țări au scăzut semnificativ după începutul războiului din Ucraina. Dacă în 2021 exporturile din Moldova către Rusia constituiau 276 de milioane de dolari, atunci în 2022 acestea au ajuns la 190 de milioane de dolari, iar în 2025 – la 107 milioane de dolari, ceea ce reprezintă cel mai redus nivel din ultimii 25 de ani.
Importurile din Rusia au constituit 1,05 miliarde de dolari în 2021; 1,15 miliarde de dolari în 2022; 208,5 milioane de dolari în 2024 și 220 de milioane de dolari în 2025. Un nivel mai scăzut decât acesta al importurilor din Rusia în Moldova a fost înregistrat doar în perioada 2001–2003.
În același timp, Rusia a introdus periodic restricții comerciale asupra produselor moldovenești. Astfel, în 2006, Moscova a interzis importul vinurilor moldovenești, iar în urma acestei decizii exporturile Moldovei către Rusia s-au redus de la 353 de milioane de dolari la 182 de milioane de dolari.
Un alt embargo a fost impus de Moscova în 2013, pe fundalul parafării Acordului de Liber Schimb dintre Moldova și Uniunea Europeană. Atunci, exporturile moldovenești către Rusia s-au redus de la 632 de milioane de dolari la 424 de milioane de dolari.
Și în anii 2022–2023 au fost aplicate restricții privind livrările de fructe și produse vitivinicole din Moldova către Rusia.
Chișinăul, în același timp, nu a introdus restricții comerciale împotriva Rusiei. Însă, după începutul războiului din Ucraina și reducerea livrărilor de gaze rusești, Moldova a renunțat treptat la acestea, iar din 2025 nici regiunea transnistreană nu mai primește gaze rusești. În plus, războiul a modificat logistica și lanțurile de aprovizionare dintre cele două țări.
Ca urmare, ponderea Rusiei în structura exporturilor de produse moldovenești a constituit anul trecut doar 2,83%, iar în structura importurilor – 2,02%. Pentru comparație, în 2013 Rusia reprezenta 26% din exporturile Moldovei, iar la începutul anilor 2000 – peste 40%.
Ponderea produselor rusești în importurile Moldovei era de 14% în anul 2013.
NM a solicitat de la Biroul Național de Statistică date detaliate despre categoriile de mărfuri pe care Moldova continuă să le importe din Rusia și să le exporte în Rusia.
Potrivit statisticilor, cea mai mare categorie a importurilor din Rusia în Moldova rămân nu produsele alimentare, ci îngrășămintele. Astfel, în 2024, din totalul importurilor din Rusia în valoare de 208,5 milioane de dolari, aproape 53 de milioane de dolari au revenit anume îngrășămintelor (în statisticile vamale, îngrășămintele sunt împărțite în îngrășăminte azotate și îngrășăminte minerale complexe, însă pentru comoditate am unit aceste categorii). Pe locul doi se află cărbunele, cu 17,6 milioane de dolari.
Moldova continuă să importe și produse alimentare din Rusia. În 2024, din Rusia au fost importate sosuri și condimente în valoare de 13,5 milioane de dolari, ciocolată și produse din cacao – de 10,8 milioane de dolari, produse de panificație și de cofetărie – de 8,3 milioane de dolari, ceai și cafea – de 7,3 milioane de dolari. De asemenea, în 2024 au fost importate medicamente din Rusia în valoare de 6,2 milioane de dolari.
O structură similară s-a menținut și în 2025. Din totalul importurilor de 220 de milioane de dolari, volumul îngrășămintelor a constituit 57,9 milioane de dolari, iar cel al cărbunelui – 15,6 milioane de dolari. Totodată, în structura importurilor au apărut bijuterii în valoare de 15,4 milioane de dolari. Urmează apoi sosurile, ciocolata, produsele de cofetărie, ceaiul și cafeaua.
În primele două luni ale anului 2026, structura importurilor a rămas similară: îngrășăminte, cărbune, bijuterii și produse alimentare. În două luni, importurile au constituit 34,4 milioane de dolari, dintre care 15,7 milioane de dolari au revenit îngrășămintelor, 2,1 milioane de dolari cărbunelui și 1,9 milioane de dolari bijuteriilor.
În structura exporturilor moldovenești către Rusia predomină produsele agricole și medicamentele. Astfel, în 2024, din totalul exporturilor de 117,7 milioane de dolari, merele, perele și gutuile au reprezentat 46 de milioane de dolari, caisele, cireșele, piersicile și prunele – 11 milioane de dolari, iar pe locul trei s-au situat medicamentele, cu 9 milioane de dolari.
Printre principalele categorii de export s-au numărat, de asemenea, echipamentele pentru industria alimentară (8,9 milioane de dolari), strugurii (5,3 milioane de dolari), ambalajele din hârtie și carton (5 milioane de dolari), tricourile și maiourile tricotate (3,9 milioane de dolari).
În 2025, la un volum total al exporturilor de 107,3 milioane de dolari, merele, perele și gutuile au constituit 36,9 milioane de dolari, caisele, cireșele, piersicile și prunele – 20 de milioane de dolari, medicamentele – 9,1 milioane de dolari, strugurii – 6,2 milioane de dolari, echipamentele pentru industria alimentară – 5,9 milioane de dolari, ambalajele – 4,3 milioane de dolari, fructele uscate – 2,9 milioane de dolari, iar carnea de oaie și de capră – 2,3 milioane de dolari.
În primele două luni ale anului 2026, exporturile au constituit 15,6 milioane de dolari, iar structura a rămas aceeași: produse agricole, medicamente și echipamente pentru industria alimentară.
Ce spun oamenii de afaceri și experții?
NewsMaker a discutat cu reprezentantul uneia dintre rețelele de retail care comercializează inclusiv produse rusești. Acesta a menționat că nu există nicio „reambalare a produselor”, despre care se vorbește în spațiul public (anterior, despre acest lucru a declarat Osmochescu – NM).
„Pur și simplu plătești, aduci marfa, o vămuiești și o introduci în Moldova”, a spus interlocutorul.
Potrivit acestuia, atât importurile de produse rusești în Moldova, cât și exporturile de produse moldovenești în Rusia continuă. El a adăugat că în Moldova continuă să fie aduse și cărți din Rusia, deși procedura de import a acestora este mai complicată decât cea a produselor alimentare.
Omul de afaceri mai susține că apar dificultăți la achitarea mărfurilor în dolari americani, însă această problemă poate fi soluționată prin trecerea la decontări în ruble rusești, iar băncile din Moldova deschid pentru agenții economici conturi în ruble.
El a mai menționat că produsele importate din Rusia fie nu au analogi direcți, fie sunt mărci cunoscute în Moldova, fie sunt mai avantajoase din punct de vedere al prețului. „Însă ceea ce importăm (din Rusia) nu afectează interesele producătorului moldovean. De exemplu, ciocolata. În Moldova există un singur producător de ciocolată, iar o parte din produsele pentru acesta sunt fabricate în Belgia”, a explicat interlocutorul.
Vorbind despre o posibilă interzicere a produselor rusești, acesta a menționat că o asemenea decizie ar fi una politică, însă comercianții cu amănuntul s-ar descurca cu ea. „Din punct de vedere economic, vom primi un răspuns în oglindă (din partea Rusiei) față de exportatorii noștri. Există produse rusești și scumpe, și ieftine. Sortimentul unui magazin nu este construit doar după principiul «cu cât este mai ieftin, cu atât este mai bine»: pot exista și mărci promovate și populare. Pot fi ele înlocuite (în cazul unei interdicții)? Probabil că da, dar trebuie analizate consecințele pentru exportatorii noștri (în Rusia)”, a concluzionat omul de afaceri.
Președintele Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, a declarat într-o discuție cu NM că, în prezent, este practic imposibil să se renunțe la îngrășămintele rusești.
„Din păcate, din cauza gazului scump, îngrășămintele occidentale sunt de două ori mai scumpe decât cele rusești. Îngrășămintele sunt produse la uzine chimice care funcționează pe bază de gaz. Dacă vorbim despre alte produse rusești, atunci biscuiții și alte produse alimentare le putem înlocui cu produse autohtone. Produsele lor sunt amplasate pe cele mai vizibile rafturi. Și aici văd o mare problemă: biscuiții sau vafele noastre nu sunt mai rele, există și produse ucrainene care nu sunt mai scumpe decât cele rusești. Chiar și din punct de vedere economic, multe produse alimentare rusești reprezintă un mare motiv de rușine”, consideră Slusari.
Însă, Moldova nu produce îngrășăminte, a mai precizat el. „Dacă diferența de preț ar fi de 10% și ar exista aspecte politice – este o situație. Când diferența de preț este de 200%, noi pur și simplu ne ruinăm producătorii agricoli. Pentru Rusia, piața noastră reprezintă mărunțiș, iar noi, (renunțând la îngrășămintele rusești), vom lovi în propriii fermieri”, a explicat Slusari, precizând că cheltuielile pentru îngrășăminte reprezintă aproximativ 10% din costul de producție al produselor agricole.
Expertul Veaceslav Ioniță de la IDIS Viitorul consideră, de asemenea, că o eventuală interzicere a produselor rusești ar fi, mai degrabă, o decizie politică. „Această temă trebuie împărțită în două părți. Din punct de vedere economic, orice interdicție este rea pentru consumatori. Din punct de vedere politic, aici există într-adevăr vulnerabilități. Am scăpat deja de dependența energetică, dar acest lucru ne-a costat scump. A doua vulnerabilitate sunt îngrășămintele”, a menționat Ioniță.
Potrivit acestuia, există „categorii specifice de mărfuri” care caracterizează schimburile comerciale dintre Moldova și Rusia. „Am fost dependenți de Rusia pentru multe produse. Acum aproape că ne-am desprins de Rusia în ceea ce privește toate mărfurile, dar există unele produse specifice”, a declarat expertul.
În cazul importurilor, a precizat el, este vorba despre îngrășăminte. „Iar dacă vorbim despre exporturi, de exemplu, exportăm destul de puțină carne, însă o treime din aceasta merge în Rusia. La fructe, aproximativ 22% încă sunt livrate în Rusia. Industria farmaceutică exporta anterior aproape integral în Rusia, iar acum aproximativ 15% din exporturi merg pe această piață”, a spus Ioniță.
El a adăugat că relațiile dintre Moldova și Rusia sunt deja extrem de tensionate, iar volumele comerțului au ajuns la niveluri minime istorice. „Înțeleg din punct de vedere politic pe cei care cer interzicerea acestor produse, însă din punct de vedere economic este dificil de înțeles oportunitatea unei asemenea decizii”, consideră Ioniță.
Expertul economic Victor Ciobanu a remarcat și el caracterul politic al unei eventuale revizuiri a relațiilor comerciale cu Rusia. „Pe de altă parte, există antreprenori care transportă mărfuri acolo și, probabil, aduc și ceva înapoi. Din ceea ce văd pe rafturile supermarketurilor, aceste produse se află într-un segment de preț avantajos. Aceiași biscuiți și aceeași ciocolată sunt mai ieftine”, a declarat Ciobanu.
În opinia sa, „nu este cazul în care trebuie introdus un embargo”. „Există o parte a societății care este indignată de acest lucru. Unii oameni ignoră aceste produse din considerente patriotice. Dar cred că aici statul nu ar trebui să intervină. Trebuie lăsat totul să se stingă în mod natural”, a concluzionat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
