noi.md/imagine simbol

Profesorii din Republica Moldova vor picheta două zile Parlamentul: ce i-a nemulțumit

Federația Sindicală a Educației și Științei din Republica Moldova va organiza pichete la sediul Parlamentului în data de 13 și 19 decembrie. Acțiunile vor avea loc în contextul dezacordului față de majorările de salariu anunțate, pe care le consideră insuficiente. 

Federația Sindicală a Educației și Științei a decis să organizeze, în perioada 10-19 decembrie, o serie de acțiuni de sensibilizare și protest față măririle salariale pentru domeniul educației și cercetării incluse în proiectul bugetului național pentru 2025. Acestea includ, între altele, două pichetări ale sediului Parlamentului, care vor avea loc pe 13 și 19 decembrie, cu începere de la ora 10:00.

Facebook/Federația Sindicală a Educației și Științei

Între timp, sindicaliștii au expediat o declarație cu privire la nemulțumirile lor președintei Maia Sandu. În document, au fost incluse o serie de cerințe, printre care:

– creșterea valorilor de referință pentru cadrele non-didactice și didactice cu 200 și, respectiv, 300 de lei;
– achitarea premiului pentru anul 2024 în termenii stabiliți de lege;
– un cadru legislativ care să asigure o creștere constantă și echitabilă a veniturilor în educație.

Facebook/Federația Sindicală a Educației și Științei

Precizăm că, la începutul lunii decembrie, Guvernul a aprobat proiectul Legii bugetului de stat pentru 2025, care prevede, printre altele, creșteri salariale pentru cadrele didactice și non-didactice de 9%. Sindicaliștii s-au declarat nemulțumiți, cerând o mărire de cel puțin 35%, iar în caz contrar spuneau că vor ieși la proteste. Pe fondul acestui eveniment, pe 5 decembrie, Parlamentul a adoptat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2025 în prima lectură.

În aceiași zi, în timpul unei emisiuni televizate, prim-ministrul Dorin Recean a declarat că este de acord cu faptul că salariile angajaților din sistemul de învățământ trebuie crescute. Totodată, premierul a menționat că Guvernul a alocat „maxim ce a fost posibil” și va continua să identifice resurse suplimentare.

***

Datele Biroului Național de Statistică arată că, în trimestrul III al anului 2024, salariul mediu în învățământ este de 11 241 lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Igor Grosu, despre „federalizarea Moldovei”: „Idei scoase de la naftalină de Federația Rusă”

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a calificat planul de „federalizare a Moldovei”, atribuit Moscovei, drept „idei scoase de la naftalină de Federația Rusă”, adăugând că acestea „nu contează pentru noi”. Declarația a fost făcută pe 14 noiembrie, pentru TVR Moldova.

„Noi am avut referendum, în care oamenii au votat și am pus în Constituție: vectorul Republicii Moldova este integrarea europeană. Punct. În rest, toate ideile de naftalină, scoase de la naftalină de Federația Rusă, nu contează pentru noi”, a declarat Grosu.

Amintim că, pe 12 noiembrie, publicația Echo, declarată „agent străin” în Federația Rusă, a scris – citând surse din diferite grupuri de negociatori implicați în discuțiile privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei – că printre condițiile Moscovei referitoare la sistemul european de securitate, înaintate în cadrul negocierilor, s-ar număra transformarea Republicii Moldova într-o republică federală, formată din Moldova, Transnistria și Găgăuzia, precum și organizarea unui referendum privind independența Transnistriei și Găgăuziei, în cazul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Detalii AICI.

Pe 13 noiembrie, publicația Bild a scris că reprezentanții Rusiei au înaintat condițiile privind o „nouă ordine europeană de securitate” în cadrul unor negocieri neoficiale privind încheierea războiului din Ucraina. Acestea au fost prezentate și reprezentanților europeni în cadrul negocierilor de la Abu Dhabi, a menționat sursa citată. În ceea ce privește Republica Moldova, publicația relata, de asemenea, că Rusia propune transformarea acesteia într-o republică federală, care să includă Moldova propriu-zisă, Găgăuzia și Transnistria. În cazul aderării țării la UE, Transnistria și Găgăuzia ar trebui să aibă posibilitatea de a organiza referendumuri privind independența, a mai notat publicația. 

Menționăm că, pe 10 noiembrie, Ucraina și Rusia au reluat, pentru prima dată după câteva luni, negocierile directe la nivel de lucru privind încheierea războiului, cu medierea Statelor Unite. Potrivit DW, pe 10 și 11 noiembrie, delegațiile rusești și ucrainene au discutat la Abu Dhabi, cu medierea SUA, posibilele condiții pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. A doua zi, pe 12 noiembrie, emisarul special și ginerele președintelui SUA Donald Trump, Jared Kushner, a plecat la Moscova împreună cu emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, pentru negocieri cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Ulterior, negociatorii americani au zburat la Dublin, unde s-au întâlnit cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. După trei zile de negocieri privind Ucraina, desfășurate în diferite forme, Jared Kushner a anunțat că Moscova și Kievul au convenit să implice în discuții și țările europene.

În reacție la informațiile despre „federalizarea Moldovei”, Guvernul de la Chișinău a declarat că „cu cât Republica Moldova avansează mai mult spre Uniunea Europeană, cu atât apar mai multe sperietori de la Moscova”. Detalii AICI.

***

Amintim că, la referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, desfășurat în 2024, opțiunea DA a fost susținută de 749 719 persoane, iar opțiunea NU – de 739 155 de persoane. Pe teritoriul țării, cele mai mici scoruri în favoarea aderării la UE s-au înregistrat în Găgăuzia (5,16%), raionul Taraclia (13,15%) și raionul Ocnița (21,06%). La polul opus, eurointegrarea a fost susținută cel mai mult în raionul Ialoveni (67,70%), raionul Strășeni (62,37%) și raionul Călărași (60,46%).

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: