Programul de stat FEERM și impactul în mediul rural: exemplul familiei Doboș din s. Mirești

Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM) aduce schimbări vizibile în casele familiilor din mediul rural, unde investițiile în eficiență energetică se transpun direct în mai mult confort, siguranță și economii în sezonul rece.

Familia Doboș din satul Mirești, raionul Hîncești, care crește patru copii, se numără printre beneficiarii programului de stat FEERM. Prin intermediul proiectului pilot implementat prin FEERM, în toamna anului 2025 familia Doboș a reușit să îmbunătățească semnificativ confortul termic al locuinței și să reducă consumul de energie în sezonul rece.

Pentru familie, asigurarea unei case calde a fost o prioritate, mai ales în contextul în care cheltuielile pentru încălzire în sezonul rece reprezintă o parte importantă din bugetul lunar. „Suntem fericiți că am reușit să renovăm casa, chiar ne doream acest lucru demult, iar singuri nu am fi reușit”, spun membrii familiei.

În viața de zi cu zi, schimbările au putut fi observate imediat după renovare – locuința se încălzește mai repede, iar copiii se bucură de un spațiu confortabil pentru teme, activități și momentele petrecute acasă.Prin Programul de stat FEERM, locuința a beneficiat de lucrări de reabilitare energetică, inclusiv termoizolarea pereților cu vată minerală. Sistemul de încălzire a fost modernizat prin instalarea unui cazan pe biomasă și a caloriferelor în întreaga locuință. Lucrările au fost finalizate în aproximativ trei săptămâni. Acestea au fost finanțate în proporție de 50% de Uniunea Europeană și Guvernul Germaniei prin FEERM, în cadrul proiectului „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova (E4M)”, implementat de GIZ Moldova;  45% sunt alocate din Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice și doar 5% reprezintă contribuția familiei.

Dacă anterior, în sezonul rece, consumul de lemne era semnificativ mai mare, în această iarnă familia a reușit să reducă aproape în jumătate  cantitatea utilizată, ceea ce a dus și la economii în bugetul gospodăriei. „Nu ne-au speriat gerurile din această iarnă, temperatura din casă a fost plăcută. Căldura s-a menținut constant, copiii se joacă și își fac temele fără griji, iar consumul de lemne a scăzut considerabil”, a menționat Gheorghe Doboș.

Pentru familia Doboș schimbările se simt în fiecare zi – în confortul casei și în liniștea cu care trec prin sezonul rece.

Programul FEERM este dezvoltat de Guvernul Republicii Moldova cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, implementat de Centrul Național pentru Energie Durabilă și Ministerul Energiei, susținut prin proiectul „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova” (E4M). E4M este implementat de GIZ împreună cu Guvernul Republicii Moldova, finanțat de Guvernul Germaniei și cofinanțat de Uniunea Europeană, Norvegia și Danemarca.

Informații utile: www.cned.gov.md/ro/feerm

Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED) este instituția publică care are misiunea de a coordona și de a organiza activitățile orientate spre asigurarea implementării politicii de stat în domeniile de activitate atribuite, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare pentru finanțarea și promovarea proiectelor și programelor în domeniile respective într-un mod durabil din punctul de vedere al mediului, al schimbărilor climatice, și care să contribuie la creșterea gradului de securitate energetică a țării.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Ministerul Culturii taie din lista lui Usatîi: doar 4 din cei 17 artiști ruși, propuși să cânte absolvenților, sunt recomandați

Ministerul Culturii a recomandat evoluția a patru artiști ruși din lista celor 17 propuși de deputatul și liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, pentru a evolua la un festival în Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute pe 27 mai de ministrul Culturii, Cristian Jardan. Potrivit acestuia, cei patru artiști „pot veni fără nicio problemă”, însă pentru ceilalți ministerul nu introduce interdicții, dar nici nu „garantează că ei vor putea intra în Republica Moldova”.

Pe 26 mai, Usatîi a anunțat că planifică să organizeze, pe 9 iunie 2026, un festival al absolvenților și s-a adresat Ministerului Culturii pentru a cere acordul pentru evoluția a 17 artiști: Leonid Agutin, Basta, t.A.T.u., DJ Smash, Ruki Vverh, Zivert, Guf, Egor Kreed, Alexander Serov, Maxim Galkin, Liusya Cebotina, Dmitri Malikov, Igor Nikolayev, Irina Krug, Michele Serova, Leningrad și DJ Rumer.

Pe 27 mai, ministrul Culturii a ținut să precizeze că instituția sa nu introduce interdicții pentru artiști. „Noi, de fapt, ce facem, recomandăm sau nu recomandăm evoluția unor artiști, în special din Federația Rusă și statele CSI, care susțin războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. Vreau să apreciez faptul că domnul Usatîi a venit cu această solicitare. (…) Lista a fost examinată inclusiv de Serviciul de Informații și Securitate, inclusiv de noi. Din această listă, noi am recomandat patru artiști ruși care pot veni fără nicio problemă. Pentru restul, noi nu garantăm că ei vor putea intra în Republica Moldova și nu recomandăm organizarea de concerte cu participarea lor”, a spus Jardan, în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Întrebat care sunt cele patru persoane, ministrul a spus: „Galkin. (…) Mă tem să nu greșesc, Zivert, o doamnă Serova și un Dj”.

În context, Jardan a spus că, urmare a circularei emise de către Ministerul Culturii la începutul anului, în adresa instituției au fost până acum 49 de solicitări de artiști, preponderent din Federația Rusă, din Kazahstan și alte țări. „Dintre care, 27 nu au fost recomandați. Toate avizele sunt consultate cu Serviciul de Informații și Securitate”, a precizat oficialul.

***

Amintim că, pe 24 februarie 2026, Ministerul Culturii a anunțat că instituțiile publice de cultură din subordine, precum și companiile de impresariat, trebuie să informeze dacă intenționează să invite artiști din străinătate, în special din statele CSI, la evenimentele organizate în Republica Moldova. Ministerul a precizat că le-a transmis o circulară prin care le-a solicitat acest lucru.

Fiecare solicitare a instituțiilor publice de cultură de a invita artiști – în special din statele CSI sau din țări condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată – va fi verificată și avizată, preciza Cristian Jardan. Totodată, menționa că despre procedură vor fi informate și companiile publice și private care organizează evenimente.

Cum văd cetățenii Republicii Moldova soluționarea conflictului transnistrean? Sondaj iData

Aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin reintegrarea completă a regiunii transnistrene sub controlul Chișinăului. Datele reies dintr-un sondaj realizat de compania sociologică iData și prezentat miercuri, 27 mai.

Potrivit cercetării, 44,2% dintre respondenți consideră că cea mai bună soluție pentru conflictul transnistrean este reintegrarea totală a regiunii. Totodată, 17,9% dintre participanți susțin menținerea situației actuale, iar 12,4% sunt de acord cu acordarea unui statut special de autonomie regiunii transnistrene, în cadrul Republicii Moldova. Doar 8,4% dintre respondenți pledează pentru independența deplină a regiunii, în timp ce 15,5% au declarat că nu pot oferi un răspuns clar.

Sondajul arată și un sprijin larg pentru mai multe măsuri legate de reintegrarea regiunii. Astfel, 83% dintre respondenți susțin introducerea predării în limba română în Transnistria. De asemenea, 76% se pronunță pentru retragerea trupelor și armamentului rusesc din regiune, iar același procent consideră important ca locuitorii din stânga Nistrului să aibă acces egal la serviciile publice oferite de stat.

Potrivit sondajului, 75% dintre respondenți susțin aplicarea acelorași reguli fiscale în regiunea transnistreană ca în restul țării, 74% sunt de acord cu trecerea completă la moneda națională, iar 72% sprijină integrarea instituțiilor locale în sistemul administrativ al Republicii Moldova. Totodată, 71% dintre participanții la studiu susțin crearea unui fond special destinat dezvoltării infrastructurii din regiune.

Sondajul iData a fost realizat în perioada 14–24 mai, pe un eșantion de 992 de respondenți. Marja maximă de eroare este de 3,1%.

NewsMaker

Moldovenii care muncesc legal în Ucraina și Canada vor putea beneficia de pensii: acordul aprobat de Guvern

Cetățenii Republicii Moldova care muncesc legal în Canada sau în Ucraina vor putea beneficia de pensii pentru limită de vârstă și alte prestații sociale – pensii de dizabilitate, pensii de urmaș. Cabinetul de miniștri a aprobat, astăzi, 27 mai, ratificarea Acordurilor în domeniul securității sociale cu cele două state.

Documentele vor permite însumarea perioadelor de muncă realizate în Republica Moldova și Canada sau în Republica Moldova și Ucraina, în situațiile în care o persoană nu întrunește stagiul minim de cotizare necesar pentru stabilirea unei pensii într-un singur stat.

Potrivit datelor oficiale, în Canada locuiesc peste 20 000 de cetățeni ai Republicii Moldova, iar în Ucraina se află peste 21 000 de moldoveni cu permis de ședere permanentă.

Republica Moldova are semnate 23 de Acorduri de securitate socială, dintre care 18 sunt deja aplicate. În ultimii ani, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a încheiat acorduri cu Italia, Grecia, Spania, Letonia, Franța, Elveția, Canada și Ucraina.

X/Guvernul României

Premierul interimar al României, așteptat la Chișinău. Va participa la un eveniment dedicat reformei APL

Premierul interimar al României, Ilie Bolojan, va efectua o vizită în Republica Moldova pe 29 mai. Anunțul a fost făcut de premierul moldovean Alexandru Munteanu în debutul ședinței Guvernului din 27 mai. Potrivit lui Munteanu, Bolojan va participa la un eveniment dedicat reformei administrației publice locale (APL).

Munteanu a anunțat că, pe 29 mai, în Piața Marii Adunări Naționale va avea loc evenimentul național „Primării puternice, localități dezvoltate”. „Până în prezent, peste 500 de primării au inițiat procesul de amalgamare voluntară. (…) Sunt convins că acest eveniment va transmite clar că reforma administrației publice locale înseamnă servicii mai bune, investiții mai mari și comunități mai puternice”, a adăugat premierul.

Totodată, oficialul a anunțat că la acest eveniment va participa și premierul interimar al României, Ilie Bolojan. „România a fost și rămâne principalul nostru partener strategic și un susținător important al dezvoltării comunităților din Republica Moldova. Alături de colegii din România, vom continua discuțiile pe toate proiectele pe care le-am inițiat. (…) Avem foarte multe dosare comune și o să fie o ocazie foarte bună să le discutăm și, poate, să le accelerăm”, a declarat Munteanu.

***

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale.

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Alegeri fără Maia Sandu. Pe cine ar vota moldovenii la următorul scrutin prezidențial: sondaj

În rândul cetățenilor din Republica Moldova se înregistrează un nivel ridicat de incertitudine privind opțiunile de vot pentru viitoarele alegeri prezidențiale, la care Maia Sandu, actuala șefă a statului, nu va putea candida. Asta arată datele unui sondaj realizat de compania sociologică iData, care a fost prezentat pe 27 mai.

Pe cine ar vota cetățenii la prezidențiale?

Potrivit cercetării sociologice, aproape jumătate dintre respondenți nu au în prezent un favorit clar. Un sfert dintre participanți (25,5%) au declarat că nu știu pentru cine ar vota, 14,4% au spus că nu ar susține niciunul dintre candidații propuși, iar 5% au refuzat să răspundă.

Dintre politicienii menționați, fostul președinte Igor Dodon se află pe primul loc în preferințele respondenților, cu 8,3%. El este urmat de președintele Parlamentului, Igor Grosu, cu 6,7%, și de deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, cu 6,5%. Fostul prim-ministru Dorin Recean este preferat de 5% dintre respondenți. Pe următoarele poziții se află liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, cu 4%, și primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, cu 3,8%.

Următorul scrutin prezidențial este prevăzut pentru 2028. Președinta Maia Sandu, aflată la al doilea mandat, nu va mai putea candida pentru funcția de șefă a statului, conform Constituției. Legea fundamentală a țării prevede un maximum de două mandate prezidențiale.

Ce partide preferă moldovenii?

Sondajul mai arată și preferințele politice în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate. În acest caz, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) se află pe primul loc, cu 30,7% din totalul respondenților. Pe locul al doilea se situează Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), cu 12,2%, urmat de Partidul „Democrația Acasă”, cu 5,9%. Celelalte formațiuni ar obține sub 5%, sub pragul electoral de intrare în Parlament.

Sondajul iData a fost realizat în perioada 14–24 mai, pe un eșantion de 992 de respondenți. Marja maximă de eroare este de ±3,1%.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: