Andrei Mardari/NewsMaker

Proiectul de modificare a Constituției, adoptat în lectură finală. A fost susținut și de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor

În cadrul ședinței din 23 septembrie, a fost votat în cea de-a doua lectură proiectul de modificare a Constituției. Inițiativa a fost susținută de 86 de deputați, inclusiv cei ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

Modificările actuale se referă la termenul inițial de numire a judecătorilor și selectarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție (CSJ) și, totodată, concretizează rolul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în procesul de autoadministrare a sistemului judecătoresc, componenței și competențelor acestuia.

Una din intervențiile propuse se referă la excluderea termenului inițial de 5 ani de numire a judecătorilor, prevăzut la art. 116 din Constituție. Astfel, judecătorii instanțelor judecătorești ar urma să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către CSM.

De asemenea, se urmărește uniformizarea procedurilor de numire a judecătorilor în toate instanțele judecătorești din țară, indiferent de nivelul acestora, inclusiv ai Curții Supreme de Justiție (CSJ). Se propune ca judecătorii CSJ să fie numiți în funcție similar judecătorilor din curțile de apel și judecătorii, adică de către Președintele Republicii Moldova la propunerea CSM și nu de către Parlament. Această modificare ar urma să reducă influența factorilor politici asupra procedurii de numire a judecătorilor.

Proiectul mai prevede excluderea Procurorului General și a Ministrului Justiției din componența CSM. Acesta va fi constituit din 12 membri: 6 membri din rândul judecătorilor și 6 – din rândul nonjudecătorilor, aleși de către Parlament.

O altă modificare propusă se referă la durata mandatului membrilor CSM, care va constitui 6 ani.

Prin intermediul proiectului se propune stipularea expresă a faptului că CSM trebuie să fie consultat obligatoriu în procesul elaborării, examinării, aprobării și modificării bugetului de stat în partea ce ține de alocarea mijloacelor financiare destinate instanțelor judecătorești.

Proiectul de lege pentru modificarea Constituției Republicii Moldova a fost elaborat și aprobat de Guvern pe 30 septembrie 2020, fiind înregistrat la Parlamentul de legislatura a X-a pe 10 decembrie același an.

Documentul a fost elaborat întru realizarea Planului Național de acțiuni pentru implementarea Acordului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

***

În conformitate cu Regulamentul Parlamentului, proiectele de legi constituţionale se dezbat în cel puţin două lecturi și se adoptă, în lectura finală, de către Parlament cu votul a două treimi din deputaţii aleşi.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ambasada SUA, mesaj după alegerile parlamentare din Moldova: „Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu viitorul guvern”

Ambasada Statelor Unite la Chișinău a felicitat cetățenii Republicii Moldova pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie, precum și partidele care au obținut mandate în Parlament.

„Felicităm poporul Republicii Moldova pentru participarea la alegerile parlamentare. Felicitări Partidului Acțiune și Solidaritate și tuturor partidelor care au trecut pragul pentru a fi reprezentate în Parlament. Așteptăm cu interes să colaborăm cu viitorul guvern pe subiecte de interes comun”, se menționează în comunicatul transmis de instituția diplomatică.

***

Cinci formațiuni politice acced în viitorul Parlament al Republicii Moldova, după alegerile din 28 septembrie, potrivit datelor oficiale prezentate după prelucrarea tuturor voturilor din țară și din diaspora. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – care conduce detașat cu 50,20% din voturi – Blocul „Patriotic” (24,17%), Blocul „Alternativa” (7,96%), Partidul Nostru (6,20%) și Partidul „Democrația Acasă” 5,62%).

Conform analizei ADEPT, configurația viitorului Legislativ ar putea fi următoarea:

  1. PAS, condus de Igor Grosu – 55 mandate;
  2. Blocul „Patriotic”, condus de Igor Dodon, Vladimir Voronin și Vasile Tarlev – 26 mandate;
  3. Blocul „Alternativa”, condus de Ion Ceban, Ion Chicu, Mark Tkaciuk și Alexandr Stoianoglo – 8 mandate;
  4. „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatîi – 6 mandate;
  5. „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc – 6 mandate.

Astfel, conform rezultatelor preliminare, PAS va avea majoritatea necesară pentru a guverna de unul singur și în următorii patru ani.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: