Parlamentul Republicii Moldova

Proiectul de modificare a Constituției, aprobat în prima lectură. BCS a părăsit sala de ședințe, dar a promis că va vota în lectura a doua

Majoritatea parlamentară a aprobat în primă lectură un proiect de modificare a Constituției. Proiectul se referă la termenul inițial de numire a judecătorilor și selectarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție. Acesta a fost aprobat cu votul a 56 de deputați. Socialiștii și comuniștii au părăsit sala, însă au menționat că vor vota proiectul de lege în lectura a doua.

Una din intervențiile propuse se referă la excluderea termenului inițial de 5 ani de numire a judecătorilor. Astfel, judecătorii instanțelor judecătorești ar urma să fie numiți în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, de către președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Șeful statului poate respinge o singură dată candidatura propusă de către CSM.

De asemenea, se urmărește uniformizarea procedurilor de numire a judecătorilor în toate instanțele judecătorești din țară, indiferent de nivelul acestora, inclusiv ai Curții Supreme de Justiție (CSJ). Se propune ca judecătorii CSJ să fie numiți în funcție similar judecătorilor din curțile de apel și judecătorii, adică de către Președintele Republicii Moldova la propunerea CSM și nu de către Parlament. Această modificare ar urma să reducă influența factorilor politici asupra procedurii de numire a judecătorilor.

„Respectiv, excluderea cerinței deținerii vechimii în funcția de judecător de cel puțin 10 ani de către președintele, vicepreședinții și judecătorii CSJ are ca scop obținerea calității de judecător la CSJ și a persoanelor cu o vechime în funcție alta decât cea de judecător, pentru excluderea corporativitații în cadrul CSJ”, se arată în nota informativă la proiect.

Totodată, proiectul vine cu o completare la reglementarea imunității funcționale a judecătorilor. Aceștia vor avea imunitate funcțională doar în condițiile legii.

De asemenea, se propune completarea Constituției cu un articol nou care va reglementa expres faptul că Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței autorității judecătorești.

Proiectul mai prevede excluderea Procurorului General și a Ministrului Justiției din componența CSM. Acesta va fi constituit din 12 membri: 6 membri din rândul judecătorilor și 6 – din rândul nonjudecătorilor, aleși de către Parlament.

O altă modificare propusă se referă la durata mandatului membrilor CSM, care va constitui 6 ani.

În partea ce ține de concretizarea atribuțiilor CSM, prin intermediul proiectului se propune stipularea expresă a faptului că CSM trebuie să fie consultat obligatoriu în procesul elaborării, examinării, aprobării și modificării bugetului de stat în partea ce ține de alocarea mijloacelor financiare destinate instanțelor judecătorești și este în drept să prezinte amendamente la actele remise pentru consultare.

Proiectul de lege pentru modificarea Constituției Republicii Moldova a fost elaborat și aprobat de Guvern pe 30 septembrie 2020, fiind înregistrat la Parlamentul de legislatura a X-a pe 10 decembrie același an. Acesta urmează să fie examinat și în lectura a doua, iar pentru a intra în vigoare trebuie aprobat cu majoritatea parlamentară constituțională.

În cadrul unui briefing, vicepreședintele Parlamentului, deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), Vlad Bătrâncea a declarat că formațiunea pe care o reprezintă va susține acest proiect, întrucât acesta a fost inițiat de fostul ministru al justiției, Fadei Nagacevschi și echipa sa. Asta chiar dacă, BCS a părăsit ședința de astăzi a Parlamentului, fiind nemulțumiți că majoritatea parlamentară nu a inclus în ordinea de zi audierea conducerii ANRE, audierea viceprim-ministrului, ministrului infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu, pe subiectul furnizării gazelor de către Gazprom, dar și a unui proiect de majorare a salariilor medicilor.

„Această modificare a Constituției fost discutată cu Consiliul Europei și reprezintă o reformă adevărată a sistemului justiției. Este evident că noi, cei care am inițiat adevărata reformă a justiției  conform recomandărilor Consiliul Europei, o vom susține”, a declarat Bătrâncea.

Documentul a fost elaborat întru realizarea Planului Național de acțiuni pentru implementarea Acordului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Dacă va fi votată în lectură finală, Legea ar urma să intre în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

***

Proiectele de lege pentru modificarea Constituției se adoptă, în lectură finală, cu votul majorității constituționale, adică cu sprijinul a cel puțin 68 de deputați. Fracțiunea parlamentară PAS are 63 de mandate în Parlament, iar pentru modificarea Legii Supreme mai are nevoie de voturile a cel puțin 5 deputați din opoziție.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

Majorările salariale din septembrie depind de reforma fiscală? Gavriliță: „În forma actuală, legea nu poate fi adoptată fără surse suplimentare”

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că autoritățile întreprind toate măsurile pentru ca legea salarizării să intre în vigoare din septembrie, însă aceasta poate fi promovată doar dacă există surse de finanțare. Potrivit oficialului, în bugetul de stat, în prezent, nu există bani pentru aceste majorări, dar acestea pot avea loc „în condițiile în care avem aprobată o nouă politică fiscală”, care se află în consultări. În contextul reformei fiscale, ministrul a spus că „timp este” și că „anumite chestii se pot adopta chiar și pe parcursul lunii septembrie”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 26 iunie a emisiunii „Realitatea te privește” de la Realitatea TV.

În timpul emisiunii, ministrul a fost întrebat dacă își menține poziția exprimată anterior, potrivit căreia modificările la legea salarizării, aflate în consultări publice, ar putea intra în vigoare în septembrie. „Da, facem tot posibilul ca să reușim, dar este și cealaltă parte. (…) Noi putem promova această lege doar dacă avem și surse de finanțare”, a răspuns oficialul.

Întrebat dacă în bugetul de stat există bani pentru ca majorările să intre în vigoare de la 1 septembrie, ministrul a răspuns: „Nu. În forma care este astăzi prezentată legea, ea nu poate fi adoptată fără surse suplimentare de venit. (…) Doar în condițiile în care avem aprobată o nouă politică fiscală, care de fapt ne aduce mai multă ordine în colectări”.

La întrebarea când trebuie să fie adoptată politica fiscală ca să existe aceste majorări, oficialul a spus că „timp este” și că „anumite chestii se pot adopta chiar și inclusiv pe parcursul lunii septembrie”. „Întrebarea este să ne asigurăm că tot ce este de discutat și de consultat… pentru că și acea politică (nota red. fiscală) este în consultări. (…) Dacă în politica fiscală fiecare crede că trebuie să plătească mai puțin, acolo (nota red. în reforma sistemului de salarizare) toți sunt siguri că trebuie să câștige mai mult. Și cam asta este ecuația cu care lucrăm”, a adăugat ministrul.

Potrivit oficialului, „o bună parte” din reforma fiscală pentru 2027 este determinată de necesitatea de a finanța noua lege a salarizării. „Cel puțin unul din angajamentele pe care le avem cu Fondul Monetar Internațional este că nu admitem majorări pe partea de salarizări dacă nu ni le permitem cu venituri suplimentare”, a adăugat el.

Întrebat dacă mai întâi a fost elaborată legea salarizării și abia apoi au fost căutate sursele de finanțare prin reforma fiscală, ministrul a declarat: „Cred că am putea spune, pentru că legea salarizării este una complexă și la care s-a lucrat câțiva ani. (…) Am venit eu cumva pe ultima sută de metri, dar la ea s-a lucrat câțiva ani”.

***

Amintim că Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul vizează circa 172.074 de posturi și 227.061 de angajați din sectorul bugetar. Proiectul se află în consultări publice, iar ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a anunțat că acesta ar putea intra în vigoare de la 1 septembrie 2026. Proiectul prevede, printre altele, un salariu de bază lunar brut de 65.100 de lei pentru șefa statului, președintele Parlamentului și prim-ministru.

Recent, Ministerul Finanțelor a publicat și proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027, care se află în prezent în consultări publice. Una dintre cele mai discutate modificări vizează uniformizarea cotelor de TVA, prin eliminarea mai multor cote reduse aplicate în prezent. Potrivit Guvernului, măsura va fi implementată etapizat și ar putea afecta produse alimentare, medicamente, comerțul electronic, restaurante și cafenele, hoteluri și pensiuni, autoturismele și resursele energetice. Despre principalele noutăți din versiunea inițială a documentului, NM scris AICI și AICI. NewsMaker a scris AICI principalele modificări pe care autoritățile sunt gata să le opereze în documentul aflat în consultări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: