Promo-LEX: Alegători transportați în coloană cu mașini transnistrene: în unele telefoane „instrucțiuni” de vot

La două secții de votare din Republica Moldova, cel puțin 80 de persoane au fost transportate organizat. Mașinile cu care au ajuns, cu numere de înmatriculare transnistrene, au circulat în coloană. Pe telefoanele unora dintre alegători era deschis un canal de Telegram cu mesaje ce păreau a conține instrucțiuni. Informațiile au fost comunicate de Asociația Promo-LEX, care a raportat incidentele constatate de observatori. Potrivit asociației, printre alte incidente se numără votarea în grup, folosirea documentelor neconforme și PR negativ sau agitație electorală în incinta secțiilor.

În timpul unei conferințe de presă, șeful Misiunii Promo-LEX, Nicolae Panfil, a prezentat incidentele constatate de observatori până la ora 09:30. Potrivit lui Panfil, este vorba de incidente prelucrate și verificate.

Conform șefului Misiunii Promo-LEX, la secții de vot din Strășeni, Orhei și Ialoveni au fost prezente afișe și panouri electorale în incinta secțiilor sau în raza de 100 de metri de la acestea. În secții din satul Pașcani (Cahul), satul Vâlcele (Cantemir), sectoarele Botanica, Buiucani, Ciocana și Rîșcani (Chișinău), precum și în secțiile din Atena (Grecia), Iași (România) și Hamburg (Germania) au fost prezente persoane neautorizate în incinta secțiilor de vot sau în raza acestora.

În opt cazuri s-a încălcat secretul votului, prin fotografierea sau filmarea buletinelor, afișarea buletinului cu votul exprimat, amplasarea defectuoasă a cabinelor de vot ce permite vizualizarea opțiunii alegătorului sau neasigurarea condițiilor pentru votul asistat. Cazurile au fost înregistrate la o secție din Bălți, în satul Vâlcele (Cantemir), în sectoarele Centru și Buiucani (Chișinău), la Cahul, Saharna (Rezina), București (România) și Atena (Grecia).

Într-un caz, un reprezentant al unui concurent electoral a filmat procesul de vot la o secție din Iași (România). Acesta a intrat cu o cameră de filmat, spunând că vrea să filmeze întregul proces electoral. Președintele biroului i-a explicat că acest lucru este imposibil, iar verificările au arătat că reprezentantul nu era înregistrat sau autorizat corespunzător.

În orașul Vatra, municipiul Chișinău, a fost înregistrat un caz de agitație electorală sau PR negru în incinta unei secții de vot sau în apropierea acesteia, a comunicat reprezentantul Promo-LEX. În satul Puhoi, Ialoveni, un grup de persoane a votat împreună. În patru cazuri, care au avut loc în satul Păscăuți (Rîșcani), Chetrosu (Anenii Noi), sectorul Ciocana (Chișinău) și Leipzig (Germania), observatorilor li s-a restricționat accesul în secțiile de vot.

În șase cazuri, buletinele de vot nerepartizate membrilor birourilor nu erau păstrate într-un safeu sau într-un dulap în interiorul secției de vot, așa cum prevede legea. Aceste cazuri au fost înregistrate la secții din Drăgușenii Noi (Hîncești), Bardar (Ialoveni), Bălceana (Hîncești), Tel Aviv (Israel), Tallinn (Estonia) și Hamburg (Germania). În două cazuri, care au avut loc în sectoarele Botanica și Rîșcani din Chișinău, se intenționa votarea cu acte de identitate neconforme. Într-unul dintre cazuri, o persoană intenționa să voteze cu documentul de identitate în format digital.

În două secții din Căușeni s-au transportat organizat alegători. Conform Promo-LEX, în primul caz au ajuns simultan cel puțin 70 de persoane, transportate cu 18 automobile cu numere de înmatriculare transnistrene, vehiculele circulând în coloană. În celălalt caz, din două automobile cu numere transnistrene au coborât 10 persoane care discutau despre necesitatea de a vota un anumit candidat. Pe telefoanele unora dintre ele era deschis un canal de Telegram cu mesaje ce păreau a conține instrucțiuni, iar unii aveau chiar camerele telefoanelor pornite, a comunicat reprezentantul Promo-LEX.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Investigație Europa Liberă: noul ministru al Culturii împarte o firmă cu un condamnat. Reacția lui Dan Suruceanu

Noul ministru al Culturii, Dan Suruceanu, împarte de 20 de ani o firmă care se ocupă de cai cu un veterinar condamnat. Suruceanu este prieten cu un alt om de afaceri, care a garantat împrumuturi neperformante la fosta Bancă de Economii. Iar la precedentul său loc de muncă – Arena Chișinău – Suruceanu ar fi încasat „nejustificat” 141.000 de lei, susține Curtea de Conturi. Informațiile se regăsesc într-o investigație publicată de Europa Liberă.

Potrivit sursei citate, Suruceanu a indicat în CV că este proprietar și fondator al Ecvetimpex SRL, fără să menționeze că nu este unicul asociat. Europa Liberă scrie că partenerul său este Nicolae Gangal, fost director al Centrului Republican de Diagnostică Veterinară, condamnat în 2018 la cinci ani de închisoare cu suspendare pentru exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu. Suruceanu deține 50% din companie, iar Gangal – restul. Firma, înființată în 2005, are activități declarate în domenii precum comerțul cu animale vii, creșterea cabalinelor sau activitatea farmaceutică veterinară.

Conform jurnaliștilor, Gangal a fost condamnat pentru trucarea documentației unei licitații pentru achiziția vaccinului antirabic, în perioada în care conducea Centrul. Prejudiciul adus bugetului ANSA a fost de 1.465.200 de lei, iar banii proveneau dintr-un program de stat cofinanțat de Uniunea Europeană pentru eradicarea rabiei la vulpi. Acesta și-a recunoscut vina.

Suruceanu a recunoscut că a fondat compania împreună cu Gangal și a spus că firma a avut o singură achiziție – 20 de cabaline livrate Poliției. Ministrul a declarat că ulterior nu a mai avut contact cu Gangal, că firma este inactivă și că a aflat despre antecedentele acestuia de la jurnaliști.

O altă firmă

Înainte de Ecvetimpex, Suruceanu a administrat firma „IAL și CO”, ulterior lichidată, care avea ca obiect de activitate creșterea cabalinelor și activități turistice. Potrivit sursei citate, fondatorul unic al companiei era ÎM „AS Petrol”, una dintre firmele implicate la sfârșitul anilor ’90 în schema de compensare a datoriei Republicii Moldova către „Gazprom”. În urma acelei operațiuni, compania ar fi beneficiat de anularea unei datorii de 19,5 milioane de lei față de stat. Director comercial al „AS Petrol” era omul de afaceri Vladislav Boghii, cu care Suruceanu a mai colaborat ulterior. „Vlad este prietenul meu”, a declarat Suruceanu pentru Europa Liberă.

În 2017, Suruceanu s-a angajat la Vitoil Trading SRL, companie petrolieră din Comrat controlată de Vladislav Boghii. Acesta a declarat că a fost manager de vânzări și că a intermediat vânzări de produse petroliere în valoare de 24 de milioane de lei pentru firmă. Potrivit sursei citate, Boghii a fost vizat și de controverse legate de Banca de Economii. În 2010, el a pus gaj o instalație de rafinare pentru un credit de 25 de milioane de lei acordat unei companii din grupul „Valiexchimp”, vizat în investigații privind creditele neperformante ale BEM. Ulterior, creditul a ajuns într-un portofoliu de datorii de aproximativ 751 de milioane de lei, cesionat către „Roseau Alliance LLP”, companie controlată de Ilan Șor și implicată într-o schemă cu credite neperformante. După ce „Roseau Alliance LLP a fost lichidată, Boghii ar fi scos rafinăria și alte active de sub ipotecă și le-ar fi vândut unor companii controlate de el. Lichidatorul BEM a susținut că astfel banca nu și-a putut recupera datoria, acuzații respinse de Boghii, care a declarat că tranzacțiile au fost legale și realizate în cadrul procedurii de insolvabilitate.

Suruceanu a spus că nu știe despre cazul creditului de la BEM.

Despre Arena Chișinău

Potrivit sursei citate, un audit recent al Curții de Conturi a scos la iveală că persoana care a ocupat funcția de vice-administrator începând cu 2023 – adică Suruceanu – ar fi primit un salariu peste plafonul prevăzut de lege. Mai exact – cu 11,7 mii de lei mai mult, adică peste 141 de mii de lei, timp de un an. Salariu său, „majorat nejustificat” în opinia Curții de Conturi, ar fi ajuns mai mare decât cel al directului companiei de stat. Potrivit declarației sale de avere, Dan Suruceanu a avut în 2025 venituri salariale totale de 495.917 de lei de la Arena Națională, adică în jur de 41 de mii de lei pe lună.

„Nu este corect. (…) Venitul și salariul sunt două lucruri diferite. Eu am salariul meu – care este mai mic ca cel al administratorului – și primesc niște suplimente la salariu numai datorită faptului că eu lucrez și sâmbăta și duminica. Și am lucrat toți trei ani, practice, în continuu, ca să înțelegeți”, a explicat Suruceanu.

***

Menționăm că Guvernul condus de Vasile Tofan, din care face parte și Dan Suruceanu, a fost învestit în funcție pe 22 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: