Numărul cazurilor de discurs de ură a crescut de aproape două ori în perioada electorală din 2025 pentru alegerile parlamentare, comparativ cu cele din 2021. Deși fenomenul este sancționat în Republica Moldova, politicienii au recurs mai frecvent la acest tip de discurs, utilizat în combinație cu mesaje manipulatoare și materiale dezinformatoare. Au fost înregistrate creșteri semnificative ale discursului sexist și o triplare a celui homofob, iar persoanele cu diagnostice psihiatrice au fost frecvent folosite ca ținte de insultă. Constatările se regăsesc într-un raport publicat de Asociația Promo-LEX pe 17 februarie, cu date colectate în perioada 21 iulie – 19 octombrie.
Aproximativ 70% din cele 521 de cazuri identificate în context electoral au fost publicate și distribuite pe platformele Telegram, TikTok și Facebook.
Potrivit raportului, fenomenul discursului de ură în Republica Moldova înregistrează tendințe negative și a crescutcu 1,7 % față de parlamentarele din 2021, în pofida cadrului legal care sancționează acest tip de manifestări și a măsurilor aplicate în ultimii ani. Analiza examinează modul în care instituțiile publice s-au adaptat noilor forme de propagare a urii și în ce măsură persoanele vizate utilizează mecanismele naționale de raportare, inclusiv cele dezvoltate după modificările legislative din 2022.
Datele monitorizării arată că, în perioada interelectorală (septembrie 2024 – august 2025), discursul de ură a trecut printr-un proces de „normalizare”, iar campania electorală din toamna anului 2025 a început într-un spațiu public deja marcat de intoleranță și dezinformare — în medie cel puțin 11 cazuri noi pe zi.
În același timp, numărul plângerilor privind discursul de ură depuse la Inspectoratul General al Poliției a scăzut la zero, față de 16 în perioada electorală din 2023, în timp ce numărul autosesizărilor a crescut. Estimativ, pentru promovarea a 68 de cazuri de discurs de ură, unele partide și blocuri electorale au cheltuit peste 400 000 de lei. În total, Consiliul Audiovizualului și Poliția au aplicat amenzi de peste 142 000 de lei pentru 28 de încălcări. Conform raportului, reacția instituțională rămâne insuficientă în raport cu amploarea fenomenului.
Autoarea raportului, Irina Corobcenco, analistă în domeniul prevenirii și combaterii discursului de ură din cadrul Asociația Promo-LEX, a explicat că fenomenul nu poate fi redus fără o intervenție coordonată la nivel instituțional și social. Potrivit acesteia, mecanismele de raportare trebuie adaptate la realitățile actuale, iar instituțiile responsabile au nevoie de resurse și instruire continuă pentru a răspunde eficient noilor forme de manifestare a urii în mediul online.
„Credem că este nevoie de un efort conjugat al autorităților, instituțiilor media, politicienilor, partidelor politice și al societății civile pentru a reduce din intensitatea discursului de ură în spațiul public și online. Iată de ce, este necesară promovarea mecanismelor de raportare și ajustarea lor în funcție de nevoile victimelor, informarea și sensibilizarea publicului privind consecințele discursului de ură prin campanii naționale și capacitarea continuă a echipelor din cadrul Poliției și Consiliului Audiovizualului, inclusiv ale celor din instituții care raportează conținuturi către platformele social media, cum este Serviciul de Informații și Securitate” , a afirmat Irina Corobcenco.
La rândul său, Vadim Vieru, avocat și director de program al aceleiași organizații, a afirmat că datele indică o schimbare profundă în modul în care discursul de ură este utilizat în competiția politică. El a atras atenția că fenomenul a devenit un instrument frecvent de mobilizare electorală, în special în mediul online, unde răspândirea conținutului nociv este rapidă și dificil de controlat.
„Dacă ar fi să caracterizăm acest raport printr-un singur cuvânt, acesta ar fi «normalizare» – o normalizare periculoasă a tolerării urii, extrem de vizibilă în această campanie. Am constatat o creștere de 1,5 ori a discursului sexist și o triplare a discursului homofob față de 2021. De asemenea, am observat utilizarea cinică a termenilor medicali ca insulte. Raportul de astăzi nu este doar o colecție de date, ci un semnal de alarmă și un apel la consolidarea strategiilor de combatere a unui fenomen inacceptabil într-un stat democratic”, a explicat acesta.
Raportul de monitorizare conține mai multe recomandări în adresa instituțiilor și autorităților publice, concurenților electorali, politicienilor și partidelor politice, precum și instituțiilor media formulate în baza constatărilor și datelor colectate.
Raportul de monitorizare poate fi citit integral aici.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!Disclaimer! Redacția NM condamnă Condamnă apelurile de violență, dezumanizare, revanșism, xenofobie, discurs instigator la ură și exploatarea fobiilor dar și a prejudecăților, inclusiv în timpul războiului. Nu tolerăm manipulările îndreptate către divizarea oamenilor în „ai noștri” și „străini” în funcție de naționalitate, proveniență etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, posibilități limitate, viziuni, loc de trai, apartenență, orientare sexuală, etc. Misiunea noastră este informarea corectă a cititorilor despre ceea ce se întâmplă și susținerea principiilor drepturilor omului, toleranței, libertății de exprimare și gândire, diversitate, precum și respectarea drepturilor minorităților.
