Torino, Milano si Napoli au fost în seara zilei de luni, 26 octombrie, scenele unor proteste violente izbucnite după ce autoritățile au impus noi restricții privind încercarea de a limita răspândirea noului coronavirus.
În Torino, protestatarii au aruncat cocktailuri Molotov spre forțele de ordine, în Milano au fost folosite gaze lacrimogene împotriva demonstranților, iar violențe au fost raportate și in Napoli, unde au avut loc proteste mai multe zile. Manifestări au avut loc și în Roma și Palermo, relatează BBC.
Demonstrațiile au început la scurt timp după ce guvernul a anunțat închiderea, începând cu ora 18:00, a restaurantelor, barurilor, a sălilor de sport și cinematografelor. Majoritatea magazinelor vor rămâne însă deschise. În mai multe regiuni, precum Lombardia și Piedmont, au fost introduse restrictții de mobilitate pe timp de noapte.
Deși prima carantină națională, impusă în primăvara acestui an a fost acceptată pașnic de populație, noile măsuri au fost contestate imediat. Firmele mici se plâng că încă încearcă să își revină după carantină și că alte restricții le-ar putea duce în faliment.
Magazine de lux din centrul orașului Torino, inclusiv unul Gucci, au fost devastate de mulțimea care a ocupat străzile după ce noile reguli au intrat în vigoare. Demonstranții au folosit obiecte pirotehnice și fumigene, iar poliția a răspuns cu gaze lacrimogene.
Potrivit datelor portalului Worldometers.info, pe 26 octombrie în Italia au fost depistate 17 012 cazuri noi de infectare și 141 de decese. În total, de la începutul pandemiei, în țară au fost înregistrate aproape 543 de mii de îmbolnăviri și peste 37,3 mii de decese.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.
Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.
Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”
Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”
Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.
„Vedem semnale pozitive în economie, în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi. Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.
Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.
Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.
