Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) s-a adresat conducerii țării, procurorului general și directorului Serviciului de Informații și Securitate în contextul reformei administrației publice locale (APL). Reprezentanții CALM au vorbit din nou despre presiuni și că termenul de 31 iulie, după care autoritățile locale nu vor mai beneficia de mecanismele actuale ale amalgamării voluntare, ar reprezenta „un abuz”. Menționăm că, într-o reacție anterioară, reprezentanții Guvernului au declarat că 31 iulie reprezintă „un termen operațional, stabilit de Cancelaria de Stat, pentru a asigura respectarea cadrului legal și parcurgerea, în timp util, a tuturor etapelor administrative și legislative necesare”.
Pe 25 iulie, reprezentanții CALM au anunțat că au expediat o adresare oficială către președinta țării Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu, deputații din Parlament, prim-ministrul Vasile Tofan, procurorul general Alexandru Machidon și directorul Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Musteață.
În aceasta, au solicitat „intervenția urgentă a instituțiilor statului pentru readucerea reformei administrativ-teritoriale pe calea legalității și a statului de drept, oprirea presiunilor ilegale asupra autorităților publice locale și restabilirea unui dialog autentic cu comunitățile”.
„Reforma administrativ-teritorială se întemeiază pe un concept neaprobat prin nicio normă juridică, impus totuși ca bază de implementare”, au declarat reprezentanții CALM, adăugând că „termenul de 31 iulie este ilegal și reprezintă un abuz penal grav”. În același timp, reprezentanții CALM au vorbit despre o „presiune fără precedent” îndreptată împotriva autonomiei locale. „Reforma administrativ-teritorială nu poate fi construită pe presiuni ilegale, pe termene inventate și pe documente fără valoare juridică”, se mai arată în declarația CALM.
***
Menționăm că nu este prima dată când reprezentanții CALM vorbesc despre termenul de 31 iulie, presiuni, precum și lipsa unor consultări reale în contextul reformei administrativ-teritoriale. O declarație în acest sens a fost făcută pe 9 iulie.
Pe 10 iulie, reprezentanții Guvernului au declarat pentru NewsMaker că data de 31 iulie 2026 reprezintă „un termen operațional stabilit de Cancelaria de Stat pentru a asigura respectarea cadrului legal și parcurgerea, în timp util, a tuturor etapelor administrative și legislative necesare”. Totodată, aceștia au menționat că acest termen nu este prevăzut expres de Legea nr. 225/2023.
Potrivit Guvernului, data de 31 iulie nu pune capăt mecanismului de amalgamare voluntară și nu interzice inițierea unor astfel de procese în viitor. Totuși, autoritățile locale care nu vor finaliza procedurile până la această dată nu vor mai putea beneficia de mecanismele actuale ale amalgamării voluntare și vor fi analizate în cadrul procesului de amalgamare normativă.
În ceea ce privește procesul de consultări, Guvernul a declarat că reprezentanții Cancelariei de Stat au realizat, în perioada ianuarie-martie 2026, consultări cu peste 4 500 de persoane. Au fost organizate în total 49 de ședințe de consultare, inclusiv în fiecare raion. De asemenea, în cadrul procesului de consultări la nivel local, s-a ajuns la peste 65 800 de cetățeni. Detalii AICI.
***
Amintim că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.
La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova – trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.
Menționăm că, în martie, Vasile Tofan a prezentat propria viziune asupra reformei administrativ-teritoriale. Aceasta prevedea, între altele, crearea a 40 de municipalități în toată Republica Moldova și eliminarea raioanelor. Cu toate acestea, în iulie, după nominalizarea la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan a declarat că nu va modifica radical reforma administrativ-teritorială inițiată de Guvern, deși și-ar fi dorit o abordare mai ambițioasă. Acesta a argumentat că procesul a ajuns într-o etapă avansată, iar schimbarea fundamentală a direcției în acest moment ar fi „o nebunie”.
