Protestatarii din Iran au ieșit în stradă și în noaptea de sâmbătă spre duminică. Potrivit BBC, autoritățile iraniene acționează tot mai dur față de aceștia, iar pe măsură ce protestele se intensifică, numărul celor uciși și răniți continuă să crească. Medicii din două spitale au declarat pentru sursa citată că, în decurs de două zile, au fost aduse peste 100 de cadavre. În același timp, angajații câtorva instituții medicale au spus că sunt supraîncărcați cu răniți și morți.
Potrivit BBC, presa internațională a fost lăsată fără posibilitatea de a lucra pe teritoriul Iranului. În plus, autoritățile iraniene au întrerupt accesul la internet în țară începând de joi. Totuși, sursa citată menționează că din Iran se scurg unele înregistrări video, iar BBC păstrează legătura cu oamenii care au posibilitatea să urmărească evenimentele de la fața locului.
Conform BBC, declarațiile martorilor și videoclipurile verificate au arătat că autoritățile acționează tot mai dur. Un videoclip, filmat sâmbătă seara, a arătat cum protestatarii au ocupat străzile în cartierul Gisha din Teheran. Mai multe videoclipuri recente au prezentat ciocniri între protestatari și forțele de securitate în Mashhad, al doilea cel mai mare oraș din Iran. O asistentă socială, prezentă la protestul din Teheran pe 9 ianuarie, a povestit despre „coșmarul” care a început după atacul asupra demonstranților: „Gloanțe, gaze lacrimogene, orice – trăgeau în oricine”. Ea a adăugat că a văzut cum o fată era lovită cu pistolul cu electroșocuri la nivelul gâtului până și-a pierdut cunoștința, iar fiul unei colege de-a sa s-a numărat printre cei uciși.
Sursa citată menționează că, pe măsură ce protestele se intensifică, numărul celor uciși și răniți continuă să crească. Două organizații pentru drepturile omului au raportat peste 100 de morți, inclusiv membri ai forțelor de securitate. Medicii din două spitale au declarat pentru BBC că, în decurs de două zile, au fost aduse peste 100 de cadavre. În același timp, angajații câtorva spitale au declarat că sunt supraîncărcați de răniți și morți. La un spital din orașul Rasht au fost aduse 70 de cadavre, iar un lucrător medical a declarat că într-unul dintre spitalele din Teheran au murit aproximativ 38 de persoane, a menționat sursa citată.
Ce spun autoritățile din Iran și ce a declarat Trump
Președintele SUA Donald Trump, care în ultimele zile a amenințat de mai multe ori cu intervenția, a scris pe 10 ianuarie pe rețelele sociale că „Iranul își dorește libertatea, poate mai mult ca niciodată”. „SUA sunt pregătite să ajute!!!”, a adăugat acesta. Între timp, presa americană a scris că Trump a fost informat cu privire la opțiunile pentru lovituri militare asupra țării.
La rândul lor, autoritățile Iranului acuză SUA și Israelul de instigarea tulburărilor. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, a avertizat pe 11 ianuarie că, dacă SUA vor ataca Iranul, Israelul și toate bazele militare și navale americane din regiune vor deveni ținte legitime pentru atacurile de răspuns ale Iranului.
Procurorul general al țării, Mohammad Movahedi Azad, a declarat pe 10 ianuarie că orice protestatar va fi considerat „dușmanul lui Dumnezeu” – pentru aceasta, în Iran se prevede pedeapsa cu moartea. Șeful poliției din Iran a spus că protestele continuă să se intensifice și că în seara zilei de 10 ianuarie au fost arestate „figuri cheie”. El a atribuit responsabilitatea pentru „o mare parte a deceselor” unor „persoane instruite și controlate”, și nu forțelor de securitate.
Moștenitorul dinastiei șahiste a Iranului, Reza Pahlavi, a făcut pe 10 ianuarie un apel la extinderea protestelor până la o revoltă, cu scopul de a răsturna puterea clericală. „Scopul nostru nu este doar să ieșim în stradă. Scopul este să ne pregătim pentru preluarea centrelor urbane și menținerea controlului asupra lor”, a spusacesta. Potrivit sursei citate, unii protestatari de pe străzi scandau lozinci în sprijinul lui Pahlavi, deși majoritatea demonstranților cereau încetarea guvernării clericale sau solicitau luarea de măsuri pentru redresarea economiei.
***
Protestele, care au început pe 28 decembrie 2025 cu demonstrații în piețele din Teheran împotriva inflației ridicate, s-au răspândit de atunci în peste 100 de orașe. Alireza Manafi, cercetător în domeniul internetului, a declarat pentru BBC că deconectarea internetului din țară de această dată este mai serioasă decât cea în timpul protestelor din 2022, iar accesul la internet în Iran, în orice formă, este acum „aproape complet blocat”. El a adăugat că singura modalitate posibilă de a se conecta la lumea exterioară este să folosească terminalul satelitar Starlink, dar cei care au această posibilitate trebuie, de asemenea, să fie prudenți, deoarece astfel de conexiuni pot fi urmărite de guvern.
Pe 9 ianuarie, publicația Time a scris cu referire la un medic local că cel puțin 217 participanți la protestele în masă din capitala Iranului, Teheran, ar fi decedat în urma confruntărilor cu forțele de securitate ale statului. Grupul pentru drepturile omului Hengaw a declarat că, în ultimele două săptămâni, au fost arestați peste 2 500 de protestatari.
Pe 10 ianuarie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a comentat pentru prima dată protestele din Iran. Șefa statului a afirmat că Moldova este solidară cu cetățenii iranieni care militează pentru un viitor democratic.
