kremlin.ru

Putin condiționează pacea în Ucraina și promite că Rusia nu va ataca Europa: „Sincer, niciodată nu am avut de gând”

Rusia va opri ostilitățile din Ucraina doar dacă armata ucraineană părăsește „teritoriile pe care le ocupă”. Declarația a fost făcută de președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, la conferința de presă susținută după vizita la Bișkek, scrie The Moscow Times.

„Trupele Ucrainei vor pleca de pe teritoriile ocupate de ele, atunci se vor opri și acțiunile militare. Dacă nu pleacă – vom obține asta pe cale militară”, a spus Putin.

Rusia vrea să ajungă la un acord cu Ucraina, însă „juridic acest lucru este imposibil în prezent”, a continuat el. Putin susține că doar Rada Supremă a Ucrainei are dreptul să-și prelungească mandatul în condiții de lege marțială, nu și președintele țării: „Să semnezi documente cu conducerea ucraineană este lipsit de sens, ei au făcut o greșeală strategică atunci când s-au temut să meargă la alegeri”.

Liderul de la Kremlin consideră că rezultatele negocierilor dintre Ucraina și SUA de la Geneva ar putea sta la baza unor viitoare înțelegeri de pace. „Ei, din câte am înțeles, au decis între ei că toate cele 28 de puncte trebuie divizate în patru componente separate. Totul ne-a fost transmis nouă”, a spus el, adăugând că, deocamdată, nu există nicio înțelegere finală.

Putin – care a ordonat invazia militară pe scară largă în Ucraina, în 2022 – a mai declarat că Rusia este gata „să pună pe hârtie” promisiunea că nu va ataca Europa, în cadrul unui posibil acord de pace. „Pentru noi sună ridicol, sincer, noi niciodată nu am avut de gând, dar dacă ei vor să audă asta de la noi, bine, haideți să o fixăm. Nu e nicio problemă”, a spus el.

Planul inițial al SUA din 28 de puncte, care, potrivit Reuters, a fost elaborat pe baza unei liste de solicitări transmise de Kremlin, a fost redus cu o treime după negocierile ucraineano-americane. Kievul a respins trei prevederi-cheie cerute de Moscova: reducerea efectivelor Forțelor Armate ale Ucrainei, renunțarea la aderarea la NATO și predarea completă a Donbasului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spera să discute „chestiunile sensibile” cu Donald Trump, însă acesta a ignorat declarațiile despre disponibilitatea sa de a efectua o vizită la Washington.

Fostul angajat al misiunii Rusiei pe lângă ONU, Boris Bondarev, care a demisionat din MAE la scurt timp după invadarea Ucrainei, consideră că Kremlinul va respinge „planul de pace” revizuit. Chiar și varianta inițială era doar parțial acceptabilă pentru Putin, iar noua versiune – cu atât mai puțin, a declarat Bondarev pentru ABC News. Potrivit fostului diplomat, cel mai probabil, noua rundă de negocieri se va epuiza, la fel ca precedentele, din cauza divergențelor privind aspectele-cheie.

Ce prevede, mai exact, „planul de pace” propus de Trump în Ucraina și cum acesta s-ar putea răsfrânge asupra Republicii Moldova, NM a explicat AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ILTC își extinde formatul: o comunitate profesională a profesorilor de limbi străine

Predarea limbilor străine în Republica Moldova s-a dezvoltat în ultimii ani pe fondul unei cereri sociale tot mai mari. Limbile străine sunt percepute din ce în ce mai mult nu doar ca discipline școlare, ci ca instrumente practice de acces la educație, profesii și mediul internațional. Acest lucru schimbă treptat atât așteptările față de rolul profesorului, cât și cerințele privind calitatea predării.

În acest context, în anul 2026, International Language Training Center (ILTC) și Institutul Național pentru Educație și Leadership (INEL) lansează un program orientat spre dezvoltarea mediului profesional al profesorilor de limbi străine. Scopul este de a sprijini cadrele didactice să activeze nu izolat, ci în cadrul unei comunități profesionale durabile, în care schimbul de bune practici și susținerea implementării noilor abordări devin o parte constantă a activității lor.

De la cursuri la un mediu profesional

Experiența ultimilor ani a arătat că formările individuale sau actualizările metodologice punctuale au un impact limitat în timp. O valoare mult mai mare pentru profesori o reprezintă oportunitatea de a face parte dintr-un mediu profesional în care pot reveni constant la discuții despre practică, pot analiza experiențe din diferite școli și regiuni și pot reflecta asupra noilor abordări, după testarea acestora în context educațional real. 

Victoria Galii, directoarea International Language Training Center (ILTC), vorbește despre acest demers ca despre o extindere a misiunii ILTC. Organizația rămâne un centru lingvistic, dar își asumă în același timp rolul unei platforme de sprijin pentru dezvoltarea profesională a profesorilor de limbi străine.Ne referim la un mediu care funcționează în mod constant: profesorii se întâlnesc în diferite formate, discută provocări practice, împărtășesc soluții și revin la aceste conversații cu o experiență nouă.

Această abordare este susținută și de parteneri. Viorica Andrițchi, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership (INEL), subliniază că schimbările durabile apar rareori ca rezultat al unui singur eveniment. Potrivit observațiilor sale, profesorii au nevoie de un mediu profesional care permite un schimb constant de practici și oferă acces la sprijinul pentru implementarea abordărilor în activitatea școlară reală. Din acest motiv, parteneriatul dintre ILTC și INEL se bazează pe îmbinarea agendei profesionale internaționale cu un model de lucru pe termen lung, bine gândit.

Programul este conceput pentru un prim ciclu de trei ani (2026–2028) și include mai multe direcții interconectate. Printre acestea se numără o conferință internațională anuală, dezvoltarea unei rețele regionale de formare profesională pentru școli, inclusiv din mediul rural, un program lingvistic destinat mentorilor naționali, precum și pregătirea viitorilor profesori, studenți din anii absolvenți.

Toate aceste direcții sunt unite de comunitatea profesională ILTC Community, menită să devină un mediu permanent pentru schimbul de practici. Astfel, soluțiile care funcționează nu vor rămâne în interiorul unor școli sau grupuri izolate, ci se vor extinde treptat pe o scară mai largă.

Experiența internațională, adusă în clasă

Primul eveniment al programului a fost International Language Teachers Conference ILTC Moldova 2026, dedicat aspectelor practice ale predării limbii engleze. Alegerea acestei teme reflectă situația actuală: limba engleză se află cel mai des în centrul discuțiilor metodologice, deoarece cererea este sporită, iar provocările din clasă devin tot mai complexe.

La conferință au participat experți recunoscuți la nivel internațional în domeniul predării limbii engleze, ale căror abordări metodologice și publicații sunt utilizate de profesori din diferite țări. Temele abordate au coincis cu subiectele despre care profesorii discută cel mai des între ei după ore.

Jim Scrivener (Regatul Unit) a vorbit despre managementul clasei. Nu despre disciplină ca scop în sine, ci despre ceea ce ajută o lecție să „se țină”: cum se construiește ritmul, cum se recâștigă atenția, cum sunt implicați elevii care își pierd rapid interesul și cum se menține contactul  atunci când nivelul elevilor este foarte diferit.

Boelo van der Pool (Țările de Jos / Spania) a abordat tema incluziunii și a neurodiversității. Acesta a vorbit despre dislexie și ADHD ca realități întâlnite de profesori în activitatea la clasă și despre modul în care astfel de particularități pot fi recunoscute fără etichetări, despre adaptarea modului de predare și a sarcinilor, precum și despre organizarea procesului educațional astfel încât să fie menținut un climat calm și sigur în clasă.

Jeremy Harmer (Regatul Unit) s-a concentrat pe storytelling. Accentul nu a fost pus pe „istorii frumoase”, ci pe modul în care istoriile funcționează în predarea limbilor: cum contribuie la menținerea motivației, la implicarea elevilor în comunicare, la dezvoltarea înțelegerii și la transformarea practicii lingvistice într-un proces mai natural.

Discuțiile din cadrul conferinței nu s-au limitat la un set de tehnici. Treptat, conversația a ajuns la întrebarea de ce depinde durabilitatea schimbărilor în clasa reală. Jim Scrivener, teacher trainer și autorul  lucrărilor metodologice pentru profesorii de limba engleză, a remarcat că cele mai vizibile rezultate apar atunci când profesorii au posibilitatea de a reveni constant la analiza propriei practici împreună cu colegii și de a adapta abordările la contextul lor, nu doar de a reproduce soluții gata făcute.

Dezvoltarea mediului profesional al profesorilor este susținută și la nivelul politicilor educaționale. După cum a menționat la conferință Valentina Olaru, secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, calitatea predării limbilor străine influențează direct oportunitățile educaționale și profesionale ale tinerilor. Formatele sistemice de dezvoltare profesională a cadrelor didactice și diseminarea practicilor eficiente la nivel național reprezintă o componentă importantă a consolidării sistemului educațional.

Accesul regulat la metodici moderne, inclusiv pentru profesorii din regiuni și din școlile rurale, ar trebui să devină o normalitate, nu o excepție. Pe măsură ce schimbul profesional intră în ritmul de lucru, diferențele dintre centru și regiuni se reduc, iar calitatea predării se echilibrează prin extinderea practicilor verificate. Astfel se conturează treptat un mediu profesional în care predarea limbilor străine evoluează prin comunitate, reflecție asupra experienței și verificarea constantă a abordărilor în activitatea reală din clasă.

Urmăriți paginile ILTC pe rețelele sociale:

Facebook Instagram

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: