kremlin.ru

Putin condiționează pacea în Ucraina și promite că Rusia nu va ataca Europa: „Sincer, niciodată nu am avut de gând”

Rusia va opri ostilitățile din Ucraina doar dacă armata ucraineană părăsește „teritoriile pe care le ocupă”. Declarația a fost făcută de președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, la conferința de presă susținută după vizita la Bișkek, scrie The Moscow Times.

„Trupele Ucrainei vor pleca de pe teritoriile ocupate de ele, atunci se vor opri și acțiunile militare. Dacă nu pleacă – vom obține asta pe cale militară”, a spus Putin.

Rusia vrea să ajungă la un acord cu Ucraina, însă „juridic acest lucru este imposibil în prezent”, a continuat el. Putin susține că doar Rada Supremă a Ucrainei are dreptul să-și prelungească mandatul în condiții de lege marțială, nu și președintele țării: „Să semnezi documente cu conducerea ucraineană este lipsit de sens, ei au făcut o greșeală strategică atunci când s-au temut să meargă la alegeri”.

Liderul de la Kremlin consideră că rezultatele negocierilor dintre Ucraina și SUA de la Geneva ar putea sta la baza unor viitoare înțelegeri de pace. „Ei, din câte am înțeles, au decis între ei că toate cele 28 de puncte trebuie divizate în patru componente separate. Totul ne-a fost transmis nouă”, a spus el, adăugând că, deocamdată, nu există nicio înțelegere finală.

Putin – care a ordonat invazia militară pe scară largă în Ucraina, în 2022 – a mai declarat că Rusia este gata „să pună pe hârtie” promisiunea că nu va ataca Europa, în cadrul unui posibil acord de pace. „Pentru noi sună ridicol, sincer, noi niciodată nu am avut de gând, dar dacă ei vor să audă asta de la noi, bine, haideți să o fixăm. Nu e nicio problemă”, a spus el.

Planul inițial al SUA din 28 de puncte, care, potrivit Reuters, a fost elaborat pe baza unei liste de solicitări transmise de Kremlin, a fost redus cu o treime după negocierile ucraineano-americane. Kievul a respins trei prevederi-cheie cerute de Moscova: reducerea efectivelor Forțelor Armate ale Ucrainei, renunțarea la aderarea la NATO și predarea completă a Donbasului. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spera să discute „chestiunile sensibile” cu Donald Trump, însă acesta a ignorat declarațiile despre disponibilitatea sa de a efectua o vizită la Washington.

Fostul angajat al misiunii Rusiei pe lângă ONU, Boris Bondarev, care a demisionat din MAE la scurt timp după invadarea Ucrainei, consideră că Kremlinul va respinge „planul de pace” revizuit. Chiar și varianta inițială era doar parțial acceptabilă pentru Putin, iar noua versiune – cu atât mai puțin, a declarat Bondarev pentru ABC News. Potrivit fostului diplomat, cel mai probabil, noua rundă de negocieri se va epuiza, la fel ca precedentele, din cauza divergențelor privind aspectele-cheie.

Ce prevede, mai exact, „planul de pace” propus de Trump în Ucraina și cum acesta s-ar putea răsfrânge asupra Republicii Moldova, NM a explicat AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Culturii despre minusul de 580 de milioane constatat de Curtea de Conturi: „Nu e subevaluare, e lipsa efectivă a evaluării. Nu avem specialiști”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a explicat constatările Curții de Conturi privind minusul de 580 de milioane de lei în patrimoniul ministerului prin „lipsa specialiștilor” și volumul enorm de muncă pe care îl presupune inventarierea. Acesta a precizat că problema nu ține de subevaluare intenționată, ci de lipsa efectivă a evaluării, și că situația nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România.

„Nu e vorba despre subevaluare. Este, efectiv, lipsa evaluării, care, bineînțeles, se duce la partea de minus. Avem în muzee peste un milion de exponate. Acum Curtea de Conturi cere ca toate să fie contabilizate. Trebuie să vină un evaluator să vadă fiecare piesă din muzeu, cât costă. Vă dați seama ce volum de muncă iese”, a declarat Jardan.

Ministrul a subliniat că problema nu este specifică doar Republicii Moldova, ci se regăsește și în alte state din regiune, inclusiv în România, și că ministerul are toată deschiderea față de Curtea de Conturi.

„Noi avem toată deschiderea și colaborarea față de Curtea de Conturi. Noi le-am explicat această situație. Sunt anumite probleme încântabile, pe care noi le vom rezolva. Urmează să elaborăm niște planuri ciclice, în care în câțiva ani poate să reușim inventarierea lor și să nu mai avem astfel de probleme”, a adăugat Jardan.

Ministrul a explicat că problema este una sistemică și complexă, vizând atât patrimoniul mobil — exponatele din muzee — cât și cel imobil, inclusiv clădirile aflate în proces de delimitare și monumentele istorice, în special bisericile, care revin treptat în posesia statului și trebuie evaluate de specialiști care lipsesc atât la nivel de minister, cât și la nivel național.

***

Amintim că pe 9 iunie Curtea de Conturi a publicat un raport de audit care a constatat mai multe nereguli la Ministerul Culturii. Cea mai mare abatere vizează patrimoniul public raportat cu 579,9 milioane de lei mai puțin decât valoarea reală. Totodată, din cele 914.400 de bunuri culturale mobile inventariate, doar 1,2% au fost evaluate și contabilizate, ministerul nu a contabilizat 130 de clădiri și nu a înregistrat prejudiciile aduse unor monumente de arhitectură, în valoare totală de 25,5 milioane de lei. Curtea de Conturi a mai constatat că din cele 15 recomandări formulate anterior, doar 3 au fost implementate integral, nivelul general de implementare fiind de 44%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: