Александр Казаков, Коммерсантъ

Putin, comentariu jignitor la adresa lui Zelenski: Nu este evreu, ci rușinea poporului evreiesc

Președintele rus Vladimir Putin a vorbit despre omologul său ucrainean Vladimir Zelenski, în cadrul Forumului Economic de la Sankt-Petersburg. Acesta a spus că are „mulți prieteni evrei” care i-au spus că „Zelenski nu este evreu, ci o rușine pentru poporul evreiesc”. Permițându-și acest comentariu jignitor, dictatorul rus a acuzat, din nou, Kievul că ar „susține nazismul”.

Politologul și moderatorul forului, Dmitrii Simes, a remarcat că Occidentul nu înțelege acuzațiile despre „suținere a nazismului” la adresa Ucrainei, întrucât statul este condus de o persoană de origine evreiască.

„Am mulți prieteni evrei din copilărie și ei spun: „Zelenski nu este evreu, ci o rușine pentru poporul evreiesc”. Și asta nu este o glumă, nu este o ironie, înțelegeți? La urma urmei, astăzi neonaziștii, urmașii lui Hitler au fost ridicați pe piedestalul de onoare ca eroi ai Ucrainei. Holocaustul a însemnat exterminarea a șase milioane de evrei, un milion și jumătate au fost exterminați în Ucraina, în primul rând prin mâinile mișcării Bandera”, a spus Putin.

Ulterior, publicului i-a fost prezentată o selecție de imagini care ilustrau crimele comise în Ucraina și Polonia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Putin a declarat că se aștepta la întrebări despre nazismul din Ucraina și a cerut ca imaginile să fie pregătite.

De menționat că Biroul președintelui ucrainean nu a comentat deocamdată declarația lui Putin.

***

Amintim că, pe 24 februarie 2022, în jurul orei 5:00, Vladimir Putin a anunțat începerea operațiunii militare în Ucraina. Liderul de la Kiev Vladimir Zelenski a declarat stare de război în Ucraina.

Dictatorul rus a declarat că așa-numita „operațiune militară specială” are drept scop „denazificarea” și „demilitarizarea”  țării vecine. Ministerul rus al Apărării a afirmat că „deteriorează infrastructura militară, instalațiile de apărare aeriană, aerodromurile militare și aviația armatei ucrainene”.

Cu toate acestea, infrasctructura civilă din Kiev, Odesa, Harkov și alte localități ucrainene este constant bombardată. Potrivit celui mai recent bilanț al ONU, aproape 9 000 de civili ucraineni au fost uciși și alți 15 400 au fost răniți de când Rusia și-a început invazia militară în Ucraina.


Disclaimer! Redacția NM condamnă orice formă de discriminare, revanșism, xenofobie, limbaj al urii și exploatare a fobiilor și stereotipurilor în scopuri politice. Nu tolerăm manipulările îndreptate către divizarea oamenilor în „ai noștri” și „străini” în funcție de naționalitate, proveniență etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, posibilități limitate, viziuni, loc de trai, apartenență, orientare sexuală, etc. Misiunea noastră este informarea corectă a cititorilor despre ceea ce se întâmplă și susținerea principiilor drepturilor omului, toleranței, libertății de exprimare și gândire, diversitate, precum și respectarea drepturilor minorităților.



Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Lidera ALDE, Arina Spătaru, cere procurorilor români să investigheze o întâlnire pe care ar fi avut-o la București, la indicațiile lui Ilan Șor. Cu cine s-a văzut și de ce

Președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru, a sesizat Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din România în legătură cu o deplasare pe care ar fi făcut-o la București în vara anului 2023, la indicațiile Ilan Șor – ca parte a investigației sub acoperire privind activitatea oligarhului fugar. Politiciana, care a menționat că s-a întâlnit cu un apropiat al lui Șor și un ex-deputat PNL pentru a discuta despre crearea unui partid în Republica Moldova, a cerut procurorilor de peste Prut să verifice aceste informații. Anunțul a fost făcut marți, 17 noiembrie, într-o postare pe Facebook.

Arina Spătaru a precizat că, la sfârșitul lunii iulie 2023, la indicațiile lui Ilan Șor, a mers la București, unde s-a întâlnit cu o persoană din anturajul oligarhului și cu un fost deputat al Partidului Național Liberal (PNL) din România.

„Discuțiile au vizat crearea unei formațiuni politice în Republica Moldova, potrivit intereselor și dorințelor lui Ilan Șor, precum și facilitarea promovării mele în mediul politic din România și la nivelul Parlamentului European”, a menționat lidera ALDE.

În sesizare, Arina Spătaru le-a cerut procurorilor să verifice faptele prezentate, să stabilească rolul fiecărui participant la discuții și să identifice eventuale legături cu alte dosare investigate în Republica Moldova.

Spătaru a subliniat că este pregătită să se prezinte în fața procurorilor români pentru a face declarații și a le oferi toate informațiile pe care le deține.

„Nu formulez verdicte și nu substitui munca procurorilor. Justiția nu trebuie făcută la televizor sau pe rețelele sociale. Consider că mecanismele de influențare politică și finanțare ilegală nu se opresc la frontierele unui stat. De aceea, cooperarea dintre instituțiile Republicii Moldova și cele ale României este esențială. Lupta împotriva corupției politice nu trebuie să aibă granițe. Iar adevărul trebuie urmărit oriunde duc probele”, a spus ea.

Amintim că Arina Spătaru a colaborat în 2023 cu Procuratura Anticorupție, în calitate de agent sub acoperire, pentru documentarea activităților grupării conduse de Ilan Șor. Potrivit procurorilor, Șor l-ar fi determinat pe fostul deputat Alexandr Nesterovschi să o convingă pe Spătaru să preia conducerea unui partid cu viziuni proeuropene, care urma să fie finanțat de gruparea oligarhului și să promoveze interesele acesteia. În acest scop, Partidul Acțiunea Democratică (PAD) a fost preluat, ulterior fiind transformat în ALDE, care urma să participe la alegerile locale din 2023.

Ancheta a documentat și transmiterea banilor pentru finanțarea partidului. Potrivit procurorilor, prin intermediul unor persoane implicate în schemă, gruparea Șor ar fi direcționat către ALDE 452 700 de dolari. În legătură cu această cauză, fostul deputat Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare (a reușit să evite executarea pedepsei, fugind în regiunea transnistreană), iar Adrian Culai, fost secretar general al ALDE, și activistul Mihail Bagas, care ar fi intermediat transmiterea banilor, au fost condamnați la patru și, respectiv, trei ani de închisoare cu suspendare.

Pe 11 noiembrie 2026, Procuratura Anticorupție a anunțat că l-a trimis în judecată pe Ilan Șor, pentru organizarea finanțării ilegale a ALDE și acceptarea cu bună știință a finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat. Procesul urmează să se desfășoare în lipsa acestuia, întrucât oligarhul a fugit din Republica Moldova și s-ar ascunde în Rusia. Șor riscă până la 10 ani de închisoare în acest dosar.

Ilan Șor a fost deja condamnat la 25 de ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: