cultureru.com

R. Moldova, mai coruptă în 2019 față de 2018. Tranceparency International a publicat Indicele Percepţiei Corupţiei pentru anul trecut

Republica Moldova se situează pe locul 120, din 180 de țări, în clasamentul Indicelui Percepției Corupției (IPC) pentru anul 2019, lansat de Transparency International. Cu un scor de 32 de puncte, țara noastră a coborât trei poziții, comparativ cu 2018, când era pe locul 117. Indicele Percepției Corupției este evaluat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupție totală, iar „100” – lipsă totală de corupție.

Transperency International Moldova menționează că anul 2019 pentru Republica Moldova a fost unul dificil.

„S-au schimbat trei guvernări, s-a constituit o alianță situațională care a înlăturat de la putere oligarhul ce a capturat statul, a început să adopte legi menite să demonteze regimul oligarhic. Cu regret, după destrămarea subită a acestei alianțe, prioritățile noii guvernări s-au reconfigurat imediat. În pofida efortului inițial depus în Parlament de a elucida frauda din sistemul bancar, raportul comisiei de anchetă a rămas fără atenția cuvenită. Organele de resort au declarat o intensificare a investigațiilor, însă activele persoanelor implicate în furtul miliardului, spălări de bani, capturarea statului, au rămas în controlul acestora”, se menționează într-un comunicat de presă al TI-Moldova.

Experții mai menționează că „deși Procuratura Generală a verificat activitatea procuraturilor specializate, totuși reforma veritabilă a întregului sistem judiciar stagnează”. Potrivit lor, s-a investit masiv în crearea Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, dar procesul de recuperare a banilor fraudați trenează în continuare.

Totodată, experții Asociației sunt de părere că pentru a susține statul democratic de drept în Republica Moldova, țările din Uniunea Europeană și din Parteneriatul Estic trebuie să elaboreze și să adopte legi similare Actului Magnitsky, aplicând restricții de circulație și înghețând activele marilor corupți. De asemenea, consolidând cadrul legal de prevenire a spălării banilor, impulsionând activitatea Parchetului European recent creat și facilitând recuperarea activelor fraudate.

În 2019, Republica Moldova s-a situat pe locul 120, comparativ cu Georgia care se află pe locul 44, România – 70, Armenia – 77, Ucraina – 126, Rusia – 137, Uzbekistan – 153, Turkmenistan –165.

Peste 2/3 din țările incluse în clasamentul IPC 2019 au un scor sub 50 puncte, scorul mediu fiind de doar 43 de puncte. În fruntea clasamentului sunt Danemarca și Noua Zeelandă, ambele cu un scor de 87 de puncte, și Finlanda – 86 de puncte. La polul opus se află Siria, Sudanul de Sud și Somalia, respectiv, cu un scor de 13, 12 și 9 puncte.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: