Viață

Raport: persoanele LGBTQ+ rămân discriminate în Moldova. Dodon și Ceban, lideri ai discursului de ură în 2025

Ecaterina Arvintii
| 3 februarie, 2026
16:35

Persoanele LGBTQ+ din Republica Moldova continuă să se confrunte cu discriminare, violență și excluziune socială, iar acceptarea lor în societate rămâne fragilă. Situația este și mai dificilă în regiunea transnistreană, unde drepturile acestor persoane sunt „extrem de vulnerabile” și „insuficient documentate”, în lipsa unor mecanisme de protecție și de intervenție a autorităților constituționale. Concluziile se regăsesc în Raportul 2025 privind situația drepturilor persoanelor LGBTQI, lansat de GENDERDOC-M.

Politicienii rămân și în 2025 principalii generatori de discurs de ură și instigare la discriminare. Cel mai frecvent nume menționat în raportul GENDERDOC-M – organizație care luptă pentru drepturile persoanelor LGBTQ+ din Moldova – este cel al fostului șef de stat, liderul socialiștilor și actual deputat, Igor Dodon.

Pe lângă Igor Dodon, anul trecut s-au remarcat prin declarații homofobe și alți politicieni, inclusiv cu viziuni pro-europene. Printre aceștia se numără, potrivit raportului, fosta deputată PAS și candidată la parlamentare Olesea Stamate, liderul PLDM și fostul premier Vlad Filat, precum și fostul ministru de Interne și candidat la parlamentare Andrei Năstase.

Directoarea GENDERDOC-M, Angelica Frolov, susține că, deși în ultimii 20 de ani discursul public a devenit mai „rafinat”, acesta este tot mai des marcat de propagandă și dezinformare.

„Numărul discursurilor de ură crește foarte mult și anul 2025 nu a fost o excepție, pentru că am avut alegeri parlamentare și majoritatea partidelor au avut discursuri homofobe. Discursuri directe și de un nivel foarte jos, cum erau înainte, cu instigare directă la omor, a fost unul singur – cazul lui Renato Usatîi. În rest, politicienii au folosit diverse tactici de manipulare și dezinformare care deși erau homofobe, erau mai atente”, a declarat Frolov.

Cele mai multe atacuri documentate în 2025 au vizat chiar organizația GENDERDOC-M și pe directoarea acesteia. „Este periculos încă în Moldova să fii un apărător, activist sau activistă LGBT+. Te ciocnești deseori cu discursurile de ură”, a mai declarat Frolov.

Raportul dedică un capitol separat cultelor religioase. Potrivit evaluărilor GENDERDOC-M, declarațiile publice cu tentă homofobă venite din partea bisericii s-au redus considerabil în ultimul an.

Un capitol aparte al raportului este dedicat și Festivalului Moldova Pride, organizat anual din 2002. Potrivit documentului, printre cei mai vocali critici ai marșului se numără primarul capitalei, Ion Ceban, dar și unii consilieri municipali, care au fost identificați drept promotori activi ai discursului de ură în spațiul public.

Persoanele LGBTQ+, persecutate în Transnistria

Situația drepturilor persoanelor LGBTI+ din regiunea transnistreană rămâne „extrem de vulnerabilă și insuficient documentată, ca urmare a contextului politic și juridic separat de cel al Republicii Moldova” – precizează GENDERDOC-M în raportul său pentru 2025.

Organizația susține că lipsa controlului efectiv al autorităților constituționale, absența mecanismelor de protecție a drepturilor omului și restricțiile severe asupra activității societății civile „creează un mediu ostil și periculos pentru persoanele LGBTI+” care locuiesc în stânga Nistrului.

„În regiunea transnistreană, nu există un cadru legal care să recunoască sau să protejeze persoanele LGBTI+, iar orientarea sexuală și identitatea de gen sunt frecvent stigmatizate. Persoanele LGBTI+ sunt expuse riscurilor de discriminare, violență, hărțuire și persecuție, în timp ce raportarea abuzurilor este practic imposibilă, din cauza fricii de represalii și a lipsei unor instituții independente”, se arată în document.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Ceban, discurs de ură, Genderdoc-M, lgbt, Moldova, top

Știri similare

Video

(VIDEO) Ministru abia învestit, gata de demisie/ Ungaria blochează Moldova în UE?/ Grosu nu știa de salarii?

Gagauzia

Reacția Guvernului, după ce Tofan a fost invitat să viziteze Găgăuzia, în prima deplasare oficială: „Va veni neapărat, cu prima ocazie”

Viață

Adresarea unei antreprenoare către Tofan: „Vă relatez modul în care “nu funcționează” lucrurile în Moldova”. Reacția unui deputat PAS

Mihaela Conovali
| 23 iulie, 2026
20:21

Antreprenoarea Diana Crudu i-a atras atenția premierului Vasile Tofan asupra dificultăților cu care se confruntă ea și alți oameni din domeniu. Aceasta a vorbit despre proceduri birocratice îndelungate și a susținut că investitorii străini nu vor veni în Moldova până la modificarea legislației. Mesajul său a fost calificat drept „foarte pertinent” de deputatul PAS, Marcel Spatari, care a spus că problema trebuie abordată și în cadrul reformei administrației publice locale.

În adresarea sa către premier, Crudu a menționat că face antreprenoriat în agricultură de peste 20 de ani: „Din start vreau să vă spun că cred în buna dumneavoastră intenție, iar acest mesaj îl las aici pentru că cu siguranță nu există nici cea mai mică probabilitate ca să ne vedem față în față, ca să vă relatez modul în care “nu funcționează” lucrurile în Republica Moldova”.

„Dumneavoastră ați menționat la Lorena Bogza în emisiune că veți petrece ore întregi apelând investitorii din afară și o să le propuneți să investească în Moldova. Nu o să vină domnule prim-ministru nimeni până nu o să modificați legislația cu privire la construcția obiectivelor de menire agro-industrială. Astăzi ca să poți ridica un edificiu pe teren agricol timpul de așteptare pentru autorizație este în jur de 3-4 ani. Nu exagerez deloc. Personal sunt în această situație”, a scris antreprenoarea pe o rețea de socializare.

În continuare, ea a vorbit despre acest mecanism: „Beneficiarul depune cerere la primărie pentru decizia consiliului local de elaborarea a pud-ului. Ca să ajungă în consiliu trece de comisia de specialitate. Durata de la depunerea cererii până la examinarea ei în consiliu este de 1 -1,5 ani. Ulterior decizia merge la verificare la Cancelaria de Stat, și aici se pierd câteva săptămâni. O dată avută decizia la mână cauți o companie care elaborează pud-uri. Timp de așteptare 2-3 luni minim. Cu pud-ul elaborat mergi la Agenția Ecologică și la Sănătate Publică după avize. Timp de așteptare minim câteva luni. Dacă nu le convine ceva, modifici pud-ul. Ulterior cu aceste acte te întorci din nou în consiliu unde timpul de așteptare este încă un an, un an jumate. Cu decizia de aprobare a pud-ului mergi la arhitectorul primăriei și soliciți certificat de urbanism, iarăși durează câteva luni. În baza certificatului de urbanism proiectezi, te întorci înapoi după autorizație de construcție, mai adăugați câteva luni. La final se fac 3 ani, dacă ai noroc”.

Diana Crudu a făcut referire și la situația investitorilor locali: „Dumneavoastră vorbiți de investitori străini, dar eu vreau să vă spun că sunt foarte mulți investitori locali care s-au lehamisit de Republica Moldova! Pe șoseaua de centură R6 a municipiului Chișinău sunt companii gata să investească la ora actuală zeci de milioane de euro și nu o pot face din cauza birocrației care din păcate nu s-a redus, dar a sporit considerabil în ultimii ani”.

Ulterior, antreprenoarea a vorbit despre situația unei mici ferme de vaci cu un efectiv de 100 de capete. „Proprietarul vrea să își construiască o secție de producere ca să nu mai dea “mai pe degeaba” laptele la procesatori. Cum credeți va mai rezistă el încă 3-4 ani până va obține autorizație de construcție în care prețul la motorină, fertilizanți crește vertiginos, iar prețul laptelui stă pe loc de ani buni?”, a conchis Diana Crudu.

Deputatul PAS, Marcel Spatari, a calificat postarea antreprenoarei drept „foarte pertinentă” și s-a adresat premierului. „Am impresia că 2 din 3 ani se pierd în consiliile locale. Cred că trebuie abordată această problemă și în reforma APL”, a menționat deputatul PAS.

***

Amintim că Guvernul condus de Vasile Tofan a fost învestit în funcție în dimineața zilei de 22 iulie, după ce, cu o zi înainte, a primit votul de încredere al Parlamentului. Menționăm că economia este primul capitol al programului de guvernare al lui Tofan. Noul Guvern promite să transforme Republica Moldova în cea mai prietenoasă țară europeană pentru antreprenori, prin reguli simple și previzibile, reducerea costurilor administrative, servicii publice digitale și controale bazate pe evaluarea riscurilor.