Viață

Raport: persoanele LGBTQ+ rămân discriminate în Moldova. Dodon și Ceban, lideri ai discursului de ură în 2025

Ecaterina Arvintii
| 3 februarie, 2026
16:35

Persoanele LGBTQ+ din Republica Moldova continuă să se confrunte cu discriminare, violență și excluziune socială, iar acceptarea lor în societate rămâne fragilă. Situația este și mai dificilă în regiunea transnistreană, unde drepturile acestor persoane sunt „extrem de vulnerabile” și „insuficient documentate”, în lipsa unor mecanisme de protecție și de intervenție a autorităților constituționale. Concluziile se regăsesc în Raportul 2025 privind situația drepturilor persoanelor LGBTQI, lansat de GENDERDOC-M.

Politicienii rămân și în 2025 principalii generatori de discurs de ură și instigare la discriminare. Cel mai frecvent nume menționat în raportul GENDERDOC-M – organizație care luptă pentru drepturile persoanelor LGBTQ+ din Moldova – este cel al fostului șef de stat, liderul socialiștilor și actual deputat, Igor Dodon.

Pe lângă Igor Dodon, anul trecut s-au remarcat prin declarații homofobe și alți politicieni, inclusiv cu viziuni pro-europene. Printre aceștia se numără, potrivit raportului, fosta deputată PAS și candidată la parlamentare Olesea Stamate, liderul PLDM și fostul premier Vlad Filat, precum și fostul ministru de Interne și candidat la parlamentare Andrei Năstase.

Directoarea GENDERDOC-M, Angelica Frolov, susține că, deși în ultimii 20 de ani discursul public a devenit mai „rafinat”, acesta este tot mai des marcat de propagandă și dezinformare.

„Numărul discursurilor de ură crește foarte mult și anul 2025 nu a fost o excepție, pentru că am avut alegeri parlamentare și majoritatea partidelor au avut discursuri homofobe. Discursuri directe și de un nivel foarte jos, cum erau înainte, cu instigare directă la omor, a fost unul singur – cazul lui Renato Usatîi. În rest, politicienii au folosit diverse tactici de manipulare și dezinformare care deși erau homofobe, erau mai atente”, a declarat Frolov.

Cele mai multe atacuri documentate în 2025 au vizat chiar organizația GENDERDOC-M și pe directoarea acesteia. „Este periculos încă în Moldova să fii un apărător, activist sau activistă LGBT+. Te ciocnești deseori cu discursurile de ură”, a mai declarat Frolov.

Raportul dedică un capitol separat cultelor religioase. Potrivit evaluărilor GENDERDOC-M, declarațiile publice cu tentă homofobă venite din partea bisericii s-au redus considerabil în ultimul an.

Un capitol aparte al raportului este dedicat și Festivalului Moldova Pride, organizat anual din 2002. Potrivit documentului, printre cei mai vocali critici ai marșului se numără primarul capitalei, Ion Ceban, dar și unii consilieri municipali, care au fost identificați drept promotori activi ai discursului de ură în spațiul public.

Persoanele LGBTQ+, persecutate în Transnistria

Situația drepturilor persoanelor LGBTI+ din regiunea transnistreană rămâne „extrem de vulnerabilă și insuficient documentată, ca urmare a contextului politic și juridic separat de cel al Republicii Moldova” – precizează GENDERDOC-M în raportul său pentru 2025.

Organizația susține că lipsa controlului efectiv al autorităților constituționale, absența mecanismelor de protecție a drepturilor omului și restricțiile severe asupra activității societății civile „creează un mediu ostil și periculos pentru persoanele LGBTI+” care locuiesc în stânga Nistrului.

„În regiunea transnistreană, nu există un cadru legal care să recunoască sau să protejeze persoanele LGBTI+, iar orientarea sexuală și identitatea de gen sunt frecvent stigmatizate. Persoanele LGBTI+ sunt expuse riscurilor de discriminare, violență, hărțuire și persecuție, în timp ce raportarea abuzurilor este practic imposibilă, din cauza fricii de represalii și a lipsei unor instituții independente”, se arată în document.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Ceban, discurs de ură, Genderdoc-M, lgbt, Moldova, top

Știri similare

Politică

„Nimeni nu va pierde zilele de odihnă și nici banii de concediu”: explicațiile ministrei Muncii

Viață

Credincioși cu agheasmă și icoane, surprinși pe strada București după Marșul Pride VIDEO

Externe

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Mihaela Conovali
| 21 iunie, 2026
18:29

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți).

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.