Viață

Raport: persoanele LGBTQ+ rămân discriminate în Moldova. Dodon și Ceban, lideri ai discursului de ură în 2025

Ecaterina Arvintii
| 3 februarie, 2026
16:35

Persoanele LGBTQ+ din Republica Moldova continuă să se confrunte cu discriminare, violență și excluziune socială, iar acceptarea lor în societate rămâne fragilă. Situația este și mai dificilă în regiunea transnistreană, unde drepturile acestor persoane sunt „extrem de vulnerabile” și „insuficient documentate”, în lipsa unor mecanisme de protecție și de intervenție a autorităților constituționale. Concluziile se regăsesc în Raportul 2025 privind situația drepturilor persoanelor LGBTQI, lansat de GENDERDOC-M.

Politicienii rămân și în 2025 principalii generatori de discurs de ură și instigare la discriminare. Cel mai frecvent nume menționat în raportul GENDERDOC-M – organizație care luptă pentru drepturile persoanelor LGBTQ+ din Moldova – este cel al fostului șef de stat, liderul socialiștilor și actual deputat, Igor Dodon.

Pe lângă Igor Dodon, anul trecut s-au remarcat prin declarații homofobe și alți politicieni, inclusiv cu viziuni pro-europene. Printre aceștia se numără, potrivit raportului, fosta deputată PAS și candidată la parlamentare Olesea Stamate, liderul PLDM și fostul premier Vlad Filat, precum și fostul ministru de Interne și candidat la parlamentare Andrei Năstase.

Directoarea GENDERDOC-M, Angelica Frolov, susține că, deși în ultimii 20 de ani discursul public a devenit mai „rafinat”, acesta este tot mai des marcat de propagandă și dezinformare.

„Numărul discursurilor de ură crește foarte mult și anul 2025 nu a fost o excepție, pentru că am avut alegeri parlamentare și majoritatea partidelor au avut discursuri homofobe. Discursuri directe și de un nivel foarte jos, cum erau înainte, cu instigare directă la omor, a fost unul singur – cazul lui Renato Usatîi. În rest, politicienii au folosit diverse tactici de manipulare și dezinformare care deși erau homofobe, erau mai atente”, a declarat Frolov.

Cele mai multe atacuri documentate în 2025 au vizat chiar organizația GENDERDOC-M și pe directoarea acesteia. „Este periculos încă în Moldova să fii un apărător, activist sau activistă LGBT+. Te ciocnești deseori cu discursurile de ură”, a mai declarat Frolov.

Raportul dedică un capitol separat cultelor religioase. Potrivit evaluărilor GENDERDOC-M, declarațiile publice cu tentă homofobă venite din partea bisericii s-au redus considerabil în ultimul an.

Un capitol aparte al raportului este dedicat și Festivalului Moldova Pride, organizat anual din 2002. Potrivit documentului, printre cei mai vocali critici ai marșului se numără primarul capitalei, Ion Ceban, dar și unii consilieri municipali, care au fost identificați drept promotori activi ai discursului de ură în spațiul public.

Persoanele LGBTQ+, persecutate în Transnistria

Situația drepturilor persoanelor LGBTI+ din regiunea transnistreană rămâne „extrem de vulnerabilă și insuficient documentată, ca urmare a contextului politic și juridic separat de cel al Republicii Moldova” – precizează GENDERDOC-M în raportul său pentru 2025.

Organizația susține că lipsa controlului efectiv al autorităților constituționale, absența mecanismelor de protecție a drepturilor omului și restricțiile severe asupra activității societății civile „creează un mediu ostil și periculos pentru persoanele LGBTI+” care locuiesc în stânga Nistrului.

„În regiunea transnistreană, nu există un cadru legal care să recunoască sau să protejeze persoanele LGBTI+, iar orientarea sexuală și identitatea de gen sunt frecvent stigmatizate. Persoanele LGBTI+ sunt expuse riscurilor de discriminare, violență, hărțuire și persecuție, în timp ce raportarea abuzurilor este practic imposibilă, din cauza fricii de represalii și a lipsei unor instituții independente”, se arată în document.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Ceban, discurs de ură, Genderdoc-M, lgbt, Moldova, top

Știri similare

Gagauzia

Alegerile pentru bașcanul Găgăuziei: de luni începe depunerea actelor. Cine poate candida

Transnistria

Secții pentru alegerile din Rusia, deschise în Transnistria în pofida protestului Chișinăului. Câte persoane au votat deja

Război în Ucraina

Trei copii, o femeie și un preot. Cinci morți, anunțați după noi atacuri ale Rusiei în Ucraina

Mihaela Conovali
| 20 septembrie, 2026
16:47

Cinci persoane, printre care o femeie, trei copii și un preot, au murit în Ucraina în urma atacurilor Rusiei. Informațiile au fost comunicate de autoritățile ucrainene, care au raportat atacuri asupra regiunilor Kiev și Herson.

În seara zilei de sâmbătă, șeful administrației militare regionale Kiev, Timur Tkacenko, a anunțat că, în urma unui atac al Rusiei, au murit o mamă și doi copii mici – o fetiță și un băiețel – în raionul Fastiv, regiunea Kiev. În același raion au fost avariate case de locuit private și un automobil. Într-una dintre case a izbucnit un incendiu. Tot în raionul Fastiv a fost avariată o întreprindere. Pe teritoriul acesteia a izbucnit un incendiu.

Tot în seara zilei de sâmbătă, Tkacenko a anunțat că, în raionul Vîșhorod, regiunea Kiev, în urma atacului Rusiei, au fost rănite două persoane – o mamă și copilul acesteia. În dimineața zilei de duminică, Tkacenko a anunțat că copilul a murit la spital.

„Astfel, numărul persoanelor decedate în regiunea Kiev a ajuns la patru – trei copii și o femeie”, a declarat Tkacenko. El a adăugat că regiunea Kiev a fost ținta atacurilor timp de mai bine de 24 de ore. În acest interval, în cinci raioane ale regiunii au fost avariate 31 de obiective.

Tot pe 20 septembrie, șeful administrației militare regionale Herson, Aleksandr Prokudin, a raportat că, în ajun, forțele ruse au atacat cu o dronă o mănăstire din satul Cervonîi Maiak. În urma atacului, un preot în vârstă de 71 de ani a murit. De asemenea, au fost răniți alți patru preoți, cu vârste de 51, 53, 51 și 31 de ani. „Potrivit informațiilor preliminare, aceștia au suferit traumatisme provocate de explozie”, a menționat Prokudin.

Potrivit Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei, începând cu seara zilei de sâmbătă și până duminică dimineața, forțele ruse au atacat țara cu 138 de drone. Până la ora 08:00, apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât sau neutralizat 101 dintre acestea. Au fost înregistrate lovituri în 17 locații, precum și căderi ale dronelor doborâte (resturi) în alte 5 locații. Ministerul rus al Apărării a raportat că, noaptea trecută, forțele armate ale Federației Ruse au lansat atacuri cu drone asupra „centrelor logistice, depozitelor și porturilor din Ucraina, precum și asupra navelor implicate în interesele Forțelor Armate ale Ucrainei”.

***

Amintim că, de cealaltă parte, primarul Moscovei a raportat că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina a efectuat „cel mai masiv atac cu drone asupra Moscovei”. Potrivit acestuia, începând de sâmbătă, forțele ruse de apărare antiaeriană au doborât peste 1 600 de drone, dintre care 450 se îndreptau spre Moscova. Sobianin a spus că a fost avariat și un obiect de pe teritoriul rafinăriei de petrol din Moscova. El a calificat atacul drept „fără precedent”, adăugând că „a fost planificat cu scopul de a perturba alegerile”. În total, trei persoane au murit – doi bărbați și o femeie. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a confirmat atacul. Detalii AICI.