new-homes.co.uk

Rata dobânzilor ipotecare pentru Prima Casă s-a micșorat din 1 iulie. Cu cât

Începând cu 1 iulie 2023 rata maximă a dobânzii anuale pentru creditele noi, acordate prin Programul de stat „Prima Casă”, constituie 10,87% anual ceea ce este cu 5,8 puncte procentuale mai puțin decât rata maximă a dobânzii aplicată până în prezent. Informația a fost confirmată pe 4 iulie de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

Potrivit ODA, această micșorarea va face ca ratele lunare la credite, achitate de beneficiarii activi, se vor reduce semnificativ, iar potențialii beneficiari ai Programului vor putea contracta credite noi în condiții mai avantajoase.

Revizuirea ratei de referință a fost posibilă odată cu scăderea ritmului de creștere a inflației și relaxarea politicii monetare de către Banca Națională a Moldovei.

„De la începutul anului 2023 ratele la depozitele noi atrase de către bănci sunt în scădere constantă, fapt ce influențează pozitiv ratele la creditele noi acordate de către bănci. În cadrul Programului „Prima Casă”, drept rată de referință servește rata medie ponderată a dobânzii la depozitele noi atrase de către bănci, care pentru luna mai a anului curent a fost de 7,62%, comparativ cu 13,42% în noiembrie 2022”, a comunicat ODA.

Precizăm că din anul 2018 până în prezent, prin intermediul Programului „Prima Casă” au fost acordate credite cu o valoare cumulativă de peste 4,4 miliarde lei, fiind procurate 8113 locuințe. Din cei 8113 beneficiari 5571 sunt familii, iar 2542 sunt tineri necăsătoriți, vârsta medie a beneficiarilor fiind de 31 ani.

Majoritatea locuințelor procurate sunt amplasate în zone urbane 7566 la număr, 547 fiind amplasate zone rurale. Peste 90% din imobilele procurate reprezintă locuințe de tip apartament, iar 768 sunt case de locuit individuale. Suprafața medie a unei locuințe procurate este de 61 m2, cu o valoare medie de cca 640 mii lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Vicepremier: Republica Moldova ar putea să se unească cu România, dacă procesul de aderare la UE va stagna

Autoritățile de la Chișinău vor lua în considerare scenariul reunificării Republicii Moldova cu România, dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va stagna. Afirmația a fost făcută de Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării și vicepremier, într-un interviu pentru Euractiv.

Eugeniu Osmochescu a declarat că obiectivul Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Totodată, oficialul a spus că, în cazul în care procesul ar stagna, Chișinăul va lua în considerare alte posibilități.

El a descris o eventuală unire cu România drept una dintre opțiuni. „Acesta este planul B”, a declarat Osmochescu.

Întrebat dacă un astfel de scenariu ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, ministrul Economiei a argumentat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, iar mulți dintre ei dețin cetățenia română.

Există un cost. Acesta va trebui să fie suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar costul nu ar fi atât de mare precum cel al reunificării fostelor Germanii (de Est și de Vest – n. r.)”, a spus el.

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobarea unanimă a statelor membre ale UE, a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. În urma alegerilor parlamentare ungare din aprilie, Fidesz – formațiunea care a guvernat țara timp de 16 ani – și prim-ministrul Viktor Orban au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul său, Peter Magyar, a devenit premier. Noul lider de la Budapesta a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri.

Recent, Euractiv a scris că Comisia Europeană se așteaptă ca primul cluster de negociere să fie deschis pe 16 iunie.

Actuala conducere a Republicii Moldova și-a propus drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: