Din 2012 și până la semnarea contractului cu NGM Company, statul nu a avut niciun venit din loterie. În schimb, până în iunie 2020, statul, inclusiv întreprinderile în care are statut de fondator, a obținut venituri în sumă totală de aproximativ 68 de milioane de lei. Este reacția partenerului privat al Loteriei Naționale a Moldovei în domeniul organizării loteriei și pariurilor sportive, NGM Company, la declarațiile procuraturii generale din 22 octombrie.
„Remarcăm că din 2012 și până la semnarea contractului cu NGM Company, statul nu a avut niciun venit din loterie. Mai mult, nu a existat nici activitate de loterie momentană. Din momentul lansării activității de organizare a jocurilor de loterie, conform parteneriatului public-privat, în noiembrie 2018, până în iunie 2020, statul, inclusiv întreprinderile în care are statut de fondator, a obținut, potrivit estimărilor noastre, venituri în sumă totală de aproximativ 68 de milioane de lei. În același timp, SA ”Loteria Națională a Moldovei”, doar în 2019 a avut un profit din jocuri de loterie momentană de aproximativ 9 de milioane de lei, fără să suporte cheltuieli”, se arată în comunicatul companiei.
Compania NGM Company mai menționează că este o entitate de bună credință, care și-a început activitatea economică propriu-zisă în noiembrie 2018 și are în momentul de față aproximativ 50 de angajați. Activitatea NGM Company a fost verificată de către Inspecția Financiară a Ministerului Finanțelor, la sfârșitul anului 2019, fără să fie constate încălcări.
De asemenea, reprezentanții NGM Company atrag atenția că, în ceea ce ține de publicitatea produselor de loterie – în prezent, promovarea acestora se face la 13 posturi TV și 7 posturi de Radio din țară, iar singurul criteriu de selectare ține de audiență și nu de apartenență politică.
Mai mult, NGM Company a amintit că este o întreprindere cu responsabilitate socială și că în ultimii doi ani a oferit ajutor la zeci de veterani și pensionari, dar și pentru peste 6000 de familii din sate, afectate de restricțiile pandemice.
Reacția vine după ce, în dimineața de 22 octombrie, procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că „anumiți factori de decizie ai Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenției Proprietății Publice, dar și alte persoane deocamdată neidentificate”, ar fi creat premise pentru crearea unui monopol în domeniul industriei jocurilor de noroc. Afacerea a fost promovată în beneficiul unui cerc restrâns de persoane, prin intermediul Loteriei Naționale a Moldovei, iar în acest mod bugetul de stat a fost prejudiciat cu sute de milioane de lei.
Reprezentanții Uniunii Avocaților din Republica Moldova s-au întâlnit pe 14 iulie cu ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, pentru a discuta despre controversatele amendamente la Legea cu privire la avocatură. Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, părțile au convenit să continue consultările în cadrul unui grup de lucru, din care să facă parte inclusiv reprezentanți ai Parlamentului, „pentru a identifica soluții legislative care să răspundă realităților sistemului și interesului public”.
Ministerul Justiției a transmis că discuțiile s-au axat pe conținutul amendamentelor, obiectivele autorilor în urma promovării modificărilor legislative, viziunea avocaților în raport cu acestea, precum și „măsurile care pot fi aplicate pentru gestionarea situației, așa încât drepturile și libertățile cetățenilor să nu fie afectate”.
„Reprezentanții ministerului au subliniat că, în ultimii ani, garanțiile acordate profesiei de avocat au fost consolidate prin modificările aduse legii speciale și Codului penal, precum și prin semnarea Convenției europene pentru protecția avocaților. Obiectivul comun rămâne exercitarea avocaturii la cele mai înalte standarde de profesionalism și calitate. În contextul actual, este esențial ca soluțiile să fie identificate prin dialog și consens, pentru ca cetățeanul să beneficieze de o justiție echitabilă și funcțională.
Deputații prezenți la ședință au precizat că modificările au fost operate pentru a aduce o perspectivă diferită și o viziune nouă în cadrul comisiilor, dar și pentru a spori transparența în accederea profesiei și procedurile disciplinare. În același timp, reprezentanții avocaților și-au manifestat deschiderea pentru luarea unor măsuri care să contribuie la îmbunătățirea activității domeniului”, a precizat instituția.
Ministerul Justiției a menționat că, în cadrul discuțiilor, s-a precizat faptul că amendamentele operate de către Parlament „nu afectează exercitarea activității de avocat”, dar țin exclusiv de aspecte legate de organizarea internă a organelor din cadrul UAM.
„De asemenea, s-a menționat că unele propuneri, cum ar fi diversificarea componenței comisiilor cu membri laici (care nu sunt funcționari sau persoane politice) și nereînnoirea mandatelor, se regăsesc în practica altor state. Deciziile în aceste comisii vor continua să fie luate de majoritatea avocaților (8 din 11 membri). Alte prevederi incluse în amendamente urmează să fie analizate suplimentar și, dacă va fi necesar, îmbunătățite. De asemenea, modificările legislative recente nu vor produce efecte imediate, ceea ce permite desfășurarea unor consultări suplimentare și, eventual, ajustarea reglementărilor.
Un subiect aparte a vizat decizia Consiliului Uniunii Avocaților de a impune participarea obligatorie a avocaților la grevă, sub sancțiunea unor măsuri disciplinare. Reprezentanții CNAJGS au semnalat riscul unor eventuale blocaje care pot apărea în urma grevei avocaților, în special în ceea ce privește accesul persoanelor vulnerabile la asistență juridică garantată de stat și activitatea organelor de drept. Conducerea ministerului a sugerat revizuirea aspectelor din pct. 4-6 din decizia consiliului, subliniind că libertatea de alegere, protejarea interesului public și funcționarea sistemului justiției trebuie să primeze”, a spus ministerul.
Conform sursei citate, părțile au convenit asupra necesității continuării consultărilor în cadrul unui grup de lucru, din care să facă parte și reprezentanți ai Parlamentului și UAM, pentru a identifica soluții legislative care să răspundă realităților sistemului și interesului public.
Facebook/Ministerul Justiției
Amintim că, pe 10 iulie, Parlamentul a adoptat în lectură finală modificări la Lege cu privire la avocatură, în ultima ședință a actualei legislaturi. Pe 11 iulie, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a comunicat că proiectul de lege a fost supus votului „în mod clandestin”, fără consultarea în prealabil a avocaților și fără respectarea procedurilor legale. Potrivit organizației, amendamentele incluse „afectează grav funcționarea avocaturii ca profesie liberă și independentă”. Astfel, Uniunea a anunțat că, începând cu 15 iulie, avocații intră în grevă generală, în semn de protest. Aceasta este preconizată să dureze până pe 25 iulie.
Pe 14 iulie, și Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a publicat o declarație în care critică procedura de adoptare a controversatelor amendamente la Legea cu privire la avocatură. UNBR și-a exprimat solidaritatea cu Uniunea Avocaților din Republica Moldova și a făcut apel la autoritățile țării noastre să revină la dialogul instituțional. Organizația a subliniat că este disponibilă să susțină „apărarea valorilor fundamentale ale profesiei de avocat” și drepturile colegilor lor din Republica Moldova.
La rândul său, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, s-a declarat îngrijorat față de modul în care au fost adoptate modificările legislative. Acesta a atras atenția că amendamentele la Legea cu privire la avocatură au fost înregistrate în Parlament pe 9 iulie și votate în lectură finală a doua zi, pe 10 iulie, fără consultarea prealabilă a Uniunii Avocaților – principala parte interesată. Potrivit ombudsmanului, „o asemenea abordare încalcă cerințele de transparență decizională și se abate de la standardele naționale și internaționale”.
