Silvia Tetelea, Director Comercial (CCO) iute Moldova: „Astăzi oamenii nu mai caută doar un produs online. Caută o experiență simplă, rapidă și flexibilă.”

În ultimii ani, cumpărăturile online au devenit o rutină pentru tot mai mulți moldoveni. Cum s-a schimbat comportamentul consumatorilor?

Astăzi, consumatorii nu mai cumpără doar online. Ei iau decizii într-un ecosistem digital, unde descoperă produse, compară opțiuni, caută recomandări și își formează încrederea înainte de a-și face o achiziție. Dacă în trecut magazinele online erau folosite în principal pentru compararea prețurilor sau analizarea caracteristicilor unui produs, acum întregul proces de cumpărare se desfășoară în mediu digital.  

În același timp, s-au schimbat și așteptările clienților. Nu mai caută doar un produs sau un preț avantajos.  Ei își doresc o experiență simplă și rapidă, de la alegerea produsului până la finalizarea plății. Orice pas suplimentar sau proces complicat poate influența decizia de cumpărare. 

La iute Moldova, observăm aceeași tendință. Tot mai mulți clienți aleg soluții financiare digitale care le oferă flexibilitate, rapiditate și control asupra bugetului. Acest lucru confirmă faptul că, astăzi, experiența oferită clientului este la fel de importantă ca produsul sau serviciul în sine.

Se vorbește tot mai des despre BNPL (Buy Now, Pay Later). De ce a devenit atât de popular?

Popularitatea BNPL reflectă, în primul rând, schimbarea modului în care oamenii își gestionează bugetul. Consumatorii își doresc mai multă flexibilitate și preferă soluții care le permit să facă o achiziție atunci când au nevoie de un produs, fără a pune presiune asupra bugetului lunar. 

Contrar percepției că BNPL încurajează  cumpărăturile impulsive, experiența noastră arată că, atunci când este utilizat responsabil, acesta este un instrument de planificare financiară. Oamenii îl folosesc, de cele mai multe ori, pentru achiziții necesare sau neprevăzute.

De exemplu, dacă frigiderul se defectează sau laptopul de care depinde activitatea profesională trebuie înlocuit urgent, amânarea achiziției nu este întotdeauna o opțiune.  Posibilitatea de a distribui costul în rate oferă clienților mai multă predictibilitate și le permite să își păstreze echilibrul financiar, fără a renunța la celelalte cheltuieli importante.

În fond, valoarea acestui instrument constă în flexibilitatea pe care o oferă și în posibilitatea de a lua decizii financiare mai echilibrate. 

Care este impactul BNPL asupra comercianților?

Beneficiile sunt evidente. Atunci când procesul de plată este simplu, rapid  și flexibil, clienții sunt mai predispuși  să  finalizeze achiziția. În schimb, fiecare pas suplimentar sau fiecare obstacol în procesul de plată crește riscul abandonării coșului de cumpărături.  

Din experiența iute Moldova, comercianții care integrează soluții BNPL pot înregistra o creștere a ratei de cumpărare de până la 20%, iar valoarea medie a coșului de cumpărături poate crește cu aproximativ 19%. În cadrul campaniilor desfășurate împreună cu partenerii noștri, această creștere a depășit chiar 42%, susținută și de promovarea ofertelor acestora către o comunitate de peste 50.000 de utilizatori activi ai aplicației Myiute.

Dincolo de cifre,  cred că cel mai important beneficiu este experiența oferită clientului.  Atunci când plata devine un proces simplu și adaptat nevoilor sale, decizia de cumpărare vine mai ușor, iar nivelul de încredere în comerciant crește. 

Rolul nostru, al iute Moldova, este să dezvoltăm soluții care conectează eficient comercianții și consumatorii într-un ecosistem digital sigur și modern. Atunci când fiecare parte beneficiază de un proces simplificat și transparent, rezultatul este unul firesc: clienții cumpără cu mai multă încredere, iar comercianții își dezvoltă afacerile într-un mod sustenabil. 

Ce spun cifrele despre evoluția comerțului online prin ecosistemul iute?

Cifrele  confirmă faptul  că piața comerțului online din Republica Moldova continuă să se maturizeze, iar consumatorii adoptă tot mai natural soluțiile financiare digitale.  

În 2025, volumul total al cumpărăturilor în rate procesate prin ecosistemul iute Moldova a ajuns la 1 miliard de lei, dintre care 12% reprezintă tranzacții online. În prezent, peste 120 de comercianți online au integrat această soluție de plată,  generând împreună peste 1.200 de tranzacții lunar.

Dincolo de aceste rezultate, observăm o schimbare importantă în comportamentul consumatorilor.  Tot mai mulți oameni utilizează soluțiile financiare digitale ca parte a unei gestionări responsabile a bugetului personal, alegând flexibilitatea fără a pierde controlul asupra cheltuielilor.  Pentru noi, această evoluție confirmă că viitorul comerțului online nu înseamnă doar digitalizare, ci și dezvoltarea unor soluții financiare care simplifică experiența de cumpărare. 

Există încă persoane care privesc cu reticență cumpărăturile în rate. Ce le-ați spune?

Plata în rate nu înseamnă să cumperi mai mult decât îți permiți, ci să ai flexibilitatea de a gestiona mai bine cheltuielile atunci când apare o nevoie importantă. Fie că vorbim despre un electrocasnic care trebuie înlocuit sau un laptop necesar pentru activitatea profesională,  posibilitatea de a distribui costul în rate te ajută să îți păstrezi echilibrul bugetului lunar, fără presiunea unei plăți integrale.

Tocmai de aceea, tot mai mulți consumatori privesc plata în rate ca pe un instrument de planificare financiară, nu ca pe o formă de îndatorare. Avantajele sunt clare: ai acces la produsele de care ai nevoie la momentul potrivit, îți poți distribui cheltuielile în timp și îți păstrezi mai mult control asupra bugetului personal.

Desigur, ca orice soluție financiară, și aceasta trebuie utilizată responsabil. Atunci când îți cunoști veniturile, îți planifici cheltuielile și alegi rate pe care le poți achita confortabil, plata în rate devine un aliat al bugetului personal, nu o povară. În fond, responsabilitatea financiară nu înseamnă să eviți astfel de soluții, ci să le folosești informat, echilibrat și în funcție de nevoile tale reale.

Este important să ținem minte că responsabilitatea financiară stă la baza oricărui buget.

Digitalizarea schimbă și experiența de cumpărare. Ce inovații observăm în prezent?

Consumatorii își doresc să rezolve totul în câteva minute. La iute Moldova, vorbim astăzi despre aprobări rapide, procese complet digitale și posibilitatea de a achita în rate inclusiv printr-un simplu cod QR direct din aplicația Myiute.

În spatele acestor funcționalități stau tehnologii moderne avansate, implementarea inteligenței artificiale și expertiza unui grup financiar internațional.  Pentru utilizator totul trebuie să fie cât mai simplu. Acesta este, de fapt, scopul digitalizării: mai puțin timp  pierdut, mai puține formalități și acces rapid la soluții de care are nevoie.  

Cum vedeți evoluția pieței de e-commerce din Republica Moldova în următorii ani?

Piața de e-commerce din Republica Moldova are un potențial considerabil de dezvoltare. În ultimii ani am asistat la o accelerare a digitalizării, iar consumatorii adoptă tot mai rapid noile tehnologii și servicii. 

Suntem într-un moment foarte interesant. Republica Moldova are avantajul că poate adopta rapid tehnologii moderne, fără să treacă prin toate etapele prin care au trecut alte piețe din grupul iute.

În perspectivă vom observa o fuziune tot mai strânsă între comerțul online, serviciile financiare și experiența digitală. Plata nu va mai fi percepută ca un pas separat, ci va face parte din întregul proces de cumpărare.

În același timp, comportamentul consumatorilor se modifică, iar aceștia vor deveni tot mai atenți la rapiditate, transparență și siguranță.

La iute Moldova, privim această evoluție ca pe o șansă de a continua să inovăm și să dezvoltăm soluții care răspund necesităților reale ale clienților și celor peste 1500 de parteneri comerciali.

Care este rolul iute în această transformare?

Rolul iute Moldova este să facă experiența de cumpărare mai simplă și mai accesibilă, atât pentru consumatori, cât și pentru comercianți. Ne-am propus să dezvoltăm un ecosistem digital în care soluțiile financiare completează în mod firesc procesul de cumpărare, oferind mai multă flexibilitate, transparență și eficiență pentru toate părțile implicate.

Pentru consumatori, acest lucru înseamnă acces rapid la produse și servicii, prin soluții digitale care le oferă mai mult control asupra bugetului și posibilitatea de a cumpăra atunci când au nevoie, fără procese complicate.

Pentru comercianți, înseamnă instrumente moderne care simplifică procesul de vânzare, îmbunătățesc experiența clienților, contribuie la dezvoltarea afacerii și cel mai important – asigură creșterea vânzărilor. În fond, atunci când clientului îi este mai ușor să cumpere, comerciantului îi este mai ușor să vândă.

În concluzie – ne-am propus să fim puntea dintre consumatori și comercianți, conectându-i prin soluții digitale simple, rapide și responsabile, care creează valoare pentru ambele părți.

În același timp, ne implicăm activ în dezvoltarea ecosistemului local de fintech și e-commerce, prin promovarea bunelor practici, schimbului de experiență și a inovației. Participarea la evenimente precum GPeC Meetup Chișinău reflectă această viziune și angajamentul nostru de a contribui la maturizarea pieței. 

Credem că viitorul comerțului digital se construiește prin colaborare, iar misiunea  noastră este să contribuim la dezvoltarea unei  piețe mai moderne, mai accesibile și mai bine adaptată nevoilor reale ale consumatorilor și comercianților.

Silvia Tetelea este Director Comercial în cadrul iute Moldova, cu peste 20 de ani de experiență în sectorul financiar și în managementul comercial. De-a lungul carierei, a ocupat funcții de conducere în instituții financiare, coordonând echipe, dezvoltând strategii comerciale și implementând proiecte de transformare organizațională. Expertiza sa include dezvoltarea afacerilor, managementul operațional, optimizarea proceselor, managementul performanței, creditarea de consum și dezvoltarea relațiilor cu partenerii de afaceri, având o contribuție semnificativă la creșterea și consolidarea performanței organizaționale.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Calea Ferată din Moldova

Cinci vagoane ale unui tren de marfă au deraiat în Republica Moldova

Cinci vagoane ale unui tren de marfă au deraiat duminică, 13 septembrie. Incidentul a avut loc pe sectorul Cahul-Prut 2. Despre caz a anunțat întreprinderea „Calea Ferată din Moldova”, care a precizat că nu au fost înregistrate persoane rănite.

Incidentul a avut loc aproximativ la ora 12:20.

Potrivit întreprinderii, au deraiat cinci vagoane semideschise ale trenului. Trenul, format din 29 de vagoane, transporta pietriș.

„În urma incidentului, persoane rănite nu au fost înregistrate. În prezent, echipele specializate și de intervenție ale Î.S. „Calea Ferată din Moldova” efectuează lucrări pentru ridicarea vagoanelor deraiate și restabilirea căii ferate. (…) Cauzele și circumstanțele producerii incidentului sunt stabilite de specialiști, în conformitate cu procedurile în vigoare”, a comunicat întreprinderea.

„Calea Ferată din Moldova” a precizat că acest segment al infrastructurii feroviare nu a beneficiat de lucrări de reabilitare și modernizare din 1956. „În prezent, în cadrul planului aprobat, au fost demarate lucrările de reparație capitală, finanțate din mijloacele alocate de Guvernul Republicii Moldova pentru reabilitarea infrastructurii feroviare”, a declarat întreprinderea.

Calea Ferată din Moldova
News Agency Germany / Shutterstock / Vida Press

Presa: o jurnalistă germană s-a dat drept admiratoare a lui Putin pentru ca agenții ruși să ia legătura cu ea. A reușit

Jurnalista germană Angelique Geray s-a dat drept o admiratoare a lui Vladimir Putin pe rețelele sociale, în cadrul unei investigații menite să afle cum acționează agenții ruși secreți în Germania. Un film despre această investigație a fost difuzat la începutul lunii septembrie la postul german de televiziune RTL, relatează Meduza.

Geray a petrecut câteva luni pentru a crea o identitate digitală fictivă. Sub pseudonimul „Katia”, ea s-a comportat ca o influenceriță prorusă, încercând să-și crească în mod organic audiența și să stabilească contacte pe rețelele sociale. „Katia” publica videoclipuri în care poza îmbrăcată într-o vestă marinărească, își exprima admirația față de Vladimir Putin și se plimba cu un drapel rusesc în jurul Bundestagului. La scurt timp, agenți au luat legătura cu ea și i-au propus să îndeplinească anumite sarcini, pentru care îi trimiteau plata în bitcoin, notează sursa citată.

În cadrul investigației, Geray și alți jurnaliști de la RTL au reușit să pătrundă în procesul de recrutare. Noilor agenți, aflați la nivelurile inițiale, li se dădeau sarcini simple – să facă o fotografie, să ridice un colet, să obțină o cartelă SIM. Ulterior însă, colaborarea trecea la un nivel mai serios, iar acești „agenți de unică folosință” nu înțelegeau planul în ansamblu, cunoscând doar o parte a acestuia.

La un timp după începerea operațiunii, profilul „Katia” a intrat în atenția lui Jovica Jovic, membru al „Alianței Sahra Wagenknecht” – RTL îl numește „una dintre cele mai cunoscute figuri de pe scena prorusă din Germania”. Jovic i-a propus să se întâlnească, iar în cadrul întâlnirii i-a povestit despre activitatea sa prorusă și a sugerat că serviciile speciale ruse ar fi implicate în aceasta, notează sursa citată. Întrebat direct dacă activitatea sa pe rețelele sociale este coordonată de serviciile speciale de la Moscova, el a răspuns: „Nimeni nu știe. Eu nu știu – teoretic.

În practică însă, știu”. Ulterior, când Angelique Geray a discutat cu el în calitate de jurnalistă, folosindu-și numele real, el a negat implicarea sa în campania prorusă. Potrivit RTL, după ce Geray a dezvăluit public că „Katia” este o identitate fictivă, ea a primit o amenințare prin mesageria vocală: „Dacă încerci să fugi, vei primi un glonț!”.

Parlament

Grosu pleacă în Slovenia și Ungaria: în agendă, întrevederi cu oficiali. Se va întâlni și cu reprezentanții Wizz Air

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, va efectua, săptămâna viitoare, vizite de lucru în Slovenia și Ungaria. Agenda include întrevederi cu oficiali din cele două țări. Pe lângă aceasta, la Ljubljana, Grosu va vizita compania farmaceutică slovenă KRKA, iar la Budapesta se va întâlni cu reprezentanții companiei aeriene Wizz Air. Despre aceasta au comunicat reprezentanții Legislativului de la Chișinău pe 13 septembrie.

Potrivit Legislativului de la Chișinău, întrevederile cu oficialii de rang înalt din cele două țări se vor axa pe consolidarea relațiilor bilaterale și a cooperării interparlamentare, precum și pe susținerea avansării Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.

La Ljubljana, Igor Grosu va avea întrevederi cu președinta Sloveniei, Nataša Pirc Musar, și cu președintele Adunării Naționale a Sloveniei, Zoran Stevanović. Programul vizitei mai include discuții cu ministrul Afacerilor Externe și Europene, Tone Kajzer, cu președintele Comisiei pentru afaceri externe, Franc Breznik, și cu președinta Comisiei pentru afaceri europene a Adunării Naționale, Andreja Katič. De asemenea, Grosu va vizita compania farmaceutică slovenă KRKA, unde, potrivit Legislativului de la Chișinău, va discuta despre activitatea și perspectivele de dezvoltare ale companiei, precum și despre oportunitățile de consolidare a cooperării economice în domeniul farmaceutic.

Ulterior, pe 16 septembrie, Grosu va efectua o vizită de lucru în Ungaria. La Budapesta, va avea o întrevedere cu președinta Adunării Naționale a Ungariei, Ágnes Forsthoffer, precum și discuții cu viceprim-ministra și ministra Afacerilor Externe a Ungariei, Anita Orbán. Tot la Budapesta, Igor Grosu se va întâlni cu reprezentanții companiei aeriene Wizz Air. Potrivit Legislativului, discuțiile se vor concentra asupra perspectivelor de extindere a conectivității aeriene a Republicii Moldova și a oportunităților de dezvoltare a unor noi conexiuni pentru pasagerii moldoveni.

Participanți din Moldova și alte 59 de țări, la maratonul din Chișinău. Tofan i-a îndemnat să guste din vinurile și bucatele moldovenești

Înainte de startul maratonului din Chișinău, pe 13 septembrie, premierul Vasile Tofan le-a adresat un mesaj celor peste 10 000 de persoane din mai mult de 59 de țări. Aflat în Piața Marii Adunări Naționale, oficialul le-a urat succes și i-a îndemnat pe participanții de peste hotare să guste din vinurile moldovenești și din bucatele tradiționale.

Potrivit Guvernului, peste 10 000 de persoane din mai mult de 59 de țări participă duminică la Chișinău Marathon 2026. Ediția din acest an a generat peste 3.000 de nopți de cazare în Chișinău, a comunicat Executivul, făcând referire la estimările organizatorilor competiției.

Prim-ministrul a salutat participanții la competiție și le-a urat succes. „E o mare mândrie să văd atâta lume care, în pofida ploii, în pofida frigului, a decis să alerge astăzi pe străzile Chișinăului. Mai mult, pe lângă participanții din Republica Moldova, avem participanți din 59 de țări”, a comunicat Vasile Tofan.

În mesajul adresat participanților de peste hotare, premierul i-a îndemnat „să cunoască țara noastră dincolo de evenimentul sportiv – să guste vinurile moldovenești, bucatele tradiționale și să se bucure de timpul petrecut în Republica Moldova”.

***

„Chisinau Marathon 2026” a debutat sâmbătă, 12 septembrie, cu o competiție dedicată copiilor. Pe 13 septembrie au loc cursele principale. În legătură cu evenimentul sportiv, sunt valabile mai multe restricții de circulație. Totodată, este modificat traseul mai multor rute de transport public, iar activitatea unora dintre acestea este suspendată. Detalii AICI.

Facebook/Ion Curmei

„CEO Vasile Tofan. Republica Moldova S.A.” – inscripția de la un eveniment cu premierul a stârnit critici. Reacția Guvernului

O inscripție afișată la un eveniment cu antreprenori, la care a participat premierul Vasile Tofan – „CEO Vasile Tofan. Republica Moldova S.A. The Board Meeting” – a stârnit reacții în mediul online. Cei mai mulți au criticat mesajul, afirmând că prezentarea țării despre o societate pe acțiuni, iar a șefului Guvernului drept „CEO”, indică „o mentalitate periculoasă” și că „businessul poate fi partenerul statului, nu „board-ul” statului”. Un fost premier i-a luat apărarea lui Tofan, menționând că oficialul „știe foarte bine că a guverna înseamnă a elabora politici în interesul oamenilor, nu în interesul unui cerc restrâns de șmecheri numit „board””. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat pentru NM că mesajul „nu are nicio legătură cu Guvernul sau cu intențiile acestuia”.

Reacții în mediul online

Deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, a declarat că „Republica Moldova nu este S.A.”, iar „prim-ministrul nu este CEO-ul țării”.

„Republica Moldova nu este o companie pe acțiuni. Nu are proprietari, nu are acționari privilegiați și nu poate fi administrată ca un holding privat. Republica Moldova este un stat. Iar Constituția spune foarte clar: suveranitatea aparține poporului. Un prim-ministru trebuie și este normal să discute cu oamenii de afaceri. (…) Dar există o linie care nu trebuie trecută: businessul poate fi partenerul statului și viceversa, nu „board-ul” statului. Când Republica Moldova este prezentată public drept o societate pe acțiuni, iar șeful Guvernului drept „CEO”, vorbim despre o mentalitate periculoasă: aceea că țara poate fi administrată precum o companie, iar patrimoniul ei tratat ca un portofoliu de active care trebuie optimizat, vândut sau privatizat”, a adăugat Verșinin.

„Dle Vasile Tofan, țara asta nu e S.A. a dumitale. Coborâți, dom-le, cu picioarele pe pământ”, a reacționat deputatul „Alternativa” Ion Chicu.

„Văd că ia amploare „scandalul” cu Moldova S.A. În realitate, nu-i niciun scandal. Este cazul clasic în care cineva te prinde în ofsaid și te toacă. Unii — cu mare plăcere. Colegii domnului Tofan de la comunicare sunt preocupați să livreze zilnic noutăți dinamice, mobilizatoare, optimiste și pe placul tuturor. Nu-i chiar atât de ușor! Mai sunt și zile în care te părăsește inspirația sau, pur și simplu, ești obosit. Și atunci mai „scapi” câte un S.A. în cadru”, a comunicat fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Sturza.

Sturza a adăugat că „viziunea potrivit căreia țara este o corporație și trebuie condusă ca atare nu-i deloc nouă”. „În ultimul timp, o promovează activ unii reprezentanți ai industriei tech din Silicon Valley: Peter Thiel, Elon Musk și alți, scuzați-mi expresia, descreierați. (…) O țară și, respectiv, guvernarea ei sunt mult mai complexe. Există multe lucruri care, aparent, nu aduc profit: asistența socială, medicina, pensiile, securitatea publică, educația, cultura. (…) A guverna înseamnă a elabora și a implementa politici în interesul oamenilor, nu în interesul unui cerc restrâns de șmecheri numit „board”. Acest lucru îl știe foarte bine și domnul Vasile Tofan. Iar tot ce a făcut până acum confirmă acest lucru. (…) Că un grup restrâns de antreprenori mai încearcă să fie „originali” este o altă poveste. Nu o fac neapărat din răutate. Mai curând, din naivitate”, a comunicat Sturza.

„Foarte nereușită metaforă. Înainte ca prim-ministrul să intre în orice sală, aceasta e verificată de echipe speciale. În prima secundă când au văzut această inscripție, trebuiau să îl informeze și, fie să schimbe imaginea, fie nici să nu vină la eveniment”, a declarat viceprimarul capitalei, Victor Pruteanu.

„Consiliul Societății pe Acțiuni ”Republica Moldova” a avut o întîlnire cu directorul general Vasile Tofan… Cam așa vede businessul moldovean țara – ca o afacere (societate pe acțiuni), și cred că așa se vede și Tofan – ca director comercial al acestei entități”, a scris activistul civic Vitalie Sprînceană.

Fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, a declarat că „folosirea denumirilor oficiale sau istorice ale statului este supusă unor restricții clare”. „Însă nu s-a întâmplat și la evenimentul dat, când denumirea statului (Republica Moldova) și Guvernul au fost folosite schimonosit într-un scenariu de prost gust, iar organizatorii mai și sunt mândri de gafă. Față de simbolurile și denumirea statului se educă respect și pietate, nu se fac glumițe. Statul nu este SRL, ONG, și nici SA. Iar un Guvern nu este bord de directori și nici Consiliu de administrare. O bilă neagră mare echipei de comunicare a Guvernului. Bombele le strânge, cu regret, Prim ministrul, nu ei, și nici organizatorii. Va urma vreo penalizare de la structurile care monitorizează respectarea legii în raport cu simbolurile de stat și denumirile oficiale?”, a scris Nemerenco pe o rețea de socializare.

Ce spune moderatorul evenimentului

Omul de afaceri Ion Curmei, cel care a moderat evenimentul cu participarea lui Vasile Tofan, a spus că mesajul îi aparține. „Ideea a fost a mea și Republica Moldova S.A. a fost intenționat o aluzie, nu o teză că statul trebuie condus ca o corporație. Am pornit de la faptul că Moldova are aproximativ 2,4 milioane de acționari (cetățenii) iar premierul, simbolic, este omul care administrează compania în numele lor. Am folosit această metaforă pentru a vorbi mai concret despre priorități, resurse și rezultate (fără politică). Evident, o țară este mult mai complexă decât un P&L sau un Excel”, a menționat Ion Curmei într-un comentariu pe rețelele de socializare.

Comentariul Guvernului

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Dumitru Ciorici, a declarat pentru NewsMaker că „mesajul afișat de un grup de antreprenori la o întâlnire cu premierul Tofan nu are nicio legătură cu Guvernul sau cu intențiile acestuia”.

„A fost strict încercarea unui grup de antreprenori de a fi creativ în abordare, lucru pe care Guvernul nu îl comentează”, a adăugat reprezentantul Executivului.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: