Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

„Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

„Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

Rusia cere „încetarea agresiunii

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

„Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

„Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

„Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

China cere armistițiu

China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

„China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

***

Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Gavriliță, după ce Tofan a propus-o pe Belous la Finanțe: „Am avut marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme”

Ministrul interimar al Finanțelor a venit cu o primă reacție după ce nu s-a regăsit în echipa viitorului Guvern Tofan. Andrian Gavriliță a vorbit, într-un mesaj publicat pe rețele, despre reforma fiscală inițiată în timpul mandatului său, care a stârnit un val de critici în societate, și a recunoscut că a comis greșeli cât timp s-a aflat la conducerea ministerului. Oficialul susține însă că schimbările propuse au fost necesare și dă asigurări că va continua să „ajute țara”, indiferent de rolul pe care îl va avea în continuare.

Gavriliță a spus că a acceptat funcția de ministru al Finanțelor pentru că a considerat că este o perioadă potrivită pentru promovarea unor reforme necesare, fiind conștient că acestea nu vor fi populare.

„Eram conștient că nu aveau cum să fie aplaudate, dar nici nu mă porneam la concursuri de popularitate după un asemenea mandat. Erau lucruri care pur și simplu trebuiau făcute. Și încă trebuiesc.

Din păcate, lucrul de ministru e mai mult decât teorie, cifre, înțelegeri cu FMI și decizii raționale. E un rol profund politic, într-un mediu foarte complex și chiar ostil, mai ales în această perioadă.

Dincolo de greșelile pe care le-am comis personal, am avut și marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme într-o perioadă extrem de complicată pentru această guvernare”, a scris oficialul pe Facebook.

Gavriliță a criticat și modul în care au fost reflectate în spațiul public unele dintre deciziile și reformele promovate în mandatul său. El a acuzat unii jurnaliști și experți că ar fi răspândit informații false „în monologuri supărate la TV”. Ministerul interimar al Finanțelor zice că a rămas cu „un gust amar” după ce a constatat, în opinia sa, „cât de vulnerabil este spațiul informațional” din Republica Moldova.

În încheiere, Gavriliță a dat asigurări că va continua să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova, indiferent de funcția pe care o va ocupa. Acesta a urat, totodată, „mult succes echipei guvernamentale”.

Amintim, Andrian Gavriliță a preluat funcția de ministru al Finanțelor pe 1 noiembrie 2025, în Guvernul condus de Alexandru Munteanu. Acesta a fost la conducerea instituției timp de peste opt luni.

Una dintre cele mai discutate inițiative promovate în mandatul său a fost reforma bugetar-fiscală, care a stârnit un val de critici. La scurt timp după lansarea consultărilor publice, Ministerul Finanțelor a anunțat că renunță la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor, care urma să intre în vigoare în 2027.

Critici a generat și reforma sistemului de salarizare. După demisia premierului Alexandru Munteanu, președinta Maia Sandu a declarat că unele reforme ar fi putut fi elaborate, consultate și explicate mai bine, astfel încât să obțină sprijinul și încrederea cetățenilor: „Este necesar să regândim o serie de decizii, inclusiv politica fiscală și legea salarizării”.

Pe 17 iulie, premierul desemnat Vasile Tofan a prezentat lista miniștrilor cu care urmează să ceară votul de încredere al Parlamentului pe 21 iulie. La conducerea Ministerului Finanțelor este propusă deputata PAS Victoria Belous, care a deținut această funcție înaintea lui Andrian Gavriliță și care ar urma acum să revină la șefia instituției, în locul acestuia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: