SUA au bombardat trei instalații nucleare ale Iranului. Trump: „bătăuşul trebuie să facă pace”. Reacția Teheranului

Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”. Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.

Donald Trump a declarat, în dimineața zilei de 22 iunie, că Iranul „trebuie acum să facă pace”, avertizând că SUA ar putea urmări ținte suplimentare, dacă nu încheie pacea, transmit agențiile internaționale de presă.

„Iranul, bătăuşul din Orientul Mijlociu, trebuie acum să facă pace. Dacă nu o vor face, atacurile viitoare vor fi mult mai mari şi mult mai facile”, a menționat Trump, într-un discurs televizat.

Potrivit președintelui american, cele trei situri nucleare din Iranul Central au fost „complet și total distruse”. El a declarat pentru Fox News că un total de șase bombe GBU-57A/B MOP „distrugătoare de buncăre” au fost lansate de bombardierele stealth cu rază lungă de acțiune B-2A „Spirit” ale Forțelor Aeriene SUA asupra instalației nucleare Fordo, în timp ce 30 de rachete de croazieră de atac terestru (TLAM) BGM-109 „Tomahawk” au fost lansate de pe submarine ale Marinei SUA la instalațiile nucleare Natanz și Isfahan.

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a declarat că Iranul își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA asupra siturile sale nucleare, afirmând că atacurile au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

„Statele Unite, membru permanent al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, au comis o încălcare gravă a Cartei ONU, a dreptului internațional și a TNP prin atacarea instalațiilor nucleare pașnice ale Iranului”, a transmis ministrul iranian de externe Abbas Araqchi.

La rândul său, șeful ONU s-a arătat îngrijorat în legătură cu o escaladare periculoasă a conflictului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a mulţumit lui Donald Trump pentru atacul „îndrăzneţ”, numindu-l un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace.

În context, au fost anunțate măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel. Iranul a lansat rachete asupra unor ținte din Israel, la câteva ore după atacul SUA.

Reacția Uniunii Europene

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, relatează AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Le Figaro

Noua Caledonie, teritoriu francez, ar putea deveni stat. Însă nu va obține independență deplină

Susținătorii și opozanții independenței teritoriului francez de peste mări Noua Caledonie, situat pe un arhipelag din Oceanul Pacific, au semnat pe 12 iulie un acord privind crearea unui nou stat. Acordul prevede că Noua Caledonie va obține autonomie, dar nu și independență deplină față de Franța. Înainte ca documentul privind noul stat să intre în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat de Parlamentul Franței și prin referendum în Noua Caledonie.

Potrivit ziarului Le Figaro, acordul prevede că Noua Caledonie va rămâne sub controlul Franței, dar va obține statutul de stat, consacrat în Constituția franceză. „Nu există analogii pentru un astfel de aranjament statal în lume”, notează publicația, adăugând că acordul va fi supus unui referendum, care va avea loc în 2026. Ulterior, în Noua Caledonie vor avea loc alegeri.

Acordul prevede că locuitorii Noii Caledonii vor avea dreptul la dublă cetățenie — caledoniană și franceză — însă cetățenia caledoniană va fi inseparabilă de cea franceză. Statul Noua Caledonie va primi competența de a-și construi în mod independent relațiile internaționale, iar Franța se angajează să ofere sprijin pentru dezvoltarea economică a noului stat.

În plus, acordul stabilește un plan de redresare a economiei insulei, care include, printre altele, reluarea și extinderea extracției și prelucrării nichelului — principala resursă naturală a teritoriului.

Conform DW, Franța a instaurat controlul asupra Noii Caledonii în anul 1853, iar în 1946 i-a acordat acestui teritoriu colonial statutul de posesiune franceză de peste mări. Noua Caledonie este al treilea cel mai important producător de nichel din lume, însă industria se află în stare de criză, iar unul din cinci locuitori ai teritoriului trăiește sub pragul sărăciei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: