Record de decese provocate de COVID-19, în România. Care este situația în Ucraina?

Parlamentul European a adoptat un raport fără valoare legislativă prin care recomandă statelor membre să stabilească vârsta minimă unică de 16 ani pentru accesul la rețelele sociale, platforme video și asistenți digitali bazați pe inteligență artificială. Documentul, aprobat de 483 de eurodeputați, exprimă îngrijorarea instituției față de impactul negativ al utilizării intensive a internetului asupra sănătății fizice și psihice a minorilor, relatează DW.

Potrivit propunerii, adolescenții cu vârste între 13 și 16 ani ar putea accesa astfel de servicii doar cu acordul părinților, ceea ce ar uniformiza regulile existente în prezent în UE, unde standardele diferă de la o țară la alta.

Raportul citează cercetări îngrijorătoare, între care un studiu care arată că aproximativ 25% dintre minorii europeni manifestă un nivel „problematic” de utilizare a smartphone-ului, un comportament asemănător cu dependența. Eurodeputații avertizează că lipsa unor reguli clare permite platformelor online să creeze produse și algoritmi care exploatează vulnerabilitatea copiilor.

„Sunt mândră de acest Parlament — de faptul că putem acționa uniți pentru a-i proteja pe minori online. Le transmitem platformelor un mesaj clar: serviciile voastre nu sunt făcute pentru copii. Iar experimentul se încheie aici”, a declarat raportoarea Kristel Schaldemose, citată de DW.

Deși documentul nu are caracter obligatoriu, el pune presiune pe Comisia Europeană și pe statele membre să elaboreze un cadru mai strict pentru protejarea copiilor în mediul digital, în contextul în care preocupările legate de dependența de smartphone-uri, expunerea la conținut dăunător și efectele asupra sănătății mentale se amplifică în întreaga Europă.