Andrei Mardari / NewsMaker

Rectificări la bugetul de stat. Guvernul a decis să crească cheltuielile publice

Guvernul a decis să crească cheltuielile publice, iar scopul rectificărilor la bugetul de stat pentru anul 2022 este menținerea stabilității economice, a locurilor de muncă, precum și prevenirea vulnerabilităților. Premierul Natalia Gavrilița precizează că majorarea cheltuielilor este corectă în condițiile crizelor. Potrivit autorităților, vor spori și veniturile datorită creșterii încasărilor din impozite și taxe, dar și intrărilor din granturi, transmite IPN.

Este o decizie dictată de schimbările dramatice care au loc în lume și în regiune și care influențează puternic țara noastră. Ele ne obligă să facem modificări la bugetul planificat. Economia națională este afectată de războiul din Ucraina, prețurile globale la resursele energetice și produse cresc, iar agenții economici se confruntă cu o presiune enormă să păstreze piețele, furnizorii, costurile și locurile de muncă. Trecem prin vremuri extraordinare, care cer decizii extraordinare”, a declarat premierul într-o conferință de presă.

Cresc cu 2,45 miliarde de lei cheltuielile în domeniul protecției sociale. Banii sunt destinați pentru indexarea și majorarea pensiilor și a prestațiilor sociale, de care cetățenii beneficiază din 1 aprilie.

„Vă reamintesc că în acest an am crescut Fondul de pensionare cu circa 30%, am crescut și alte cheltuieli sociale. Am alocat cu 111,8 milioane de lei mai mult pentru alimentarea copiilor în instituțiile educaționale. Cu 65 de milioane de lei am crescut finanțarea serviciului asistență personală pentru persoanele cu dizabilități. Noul proiect prevede, de asemenea, creșterea alocațiilor pentru plata resurselor termoenergetice pentru instituțiile bugetare și cele medicale publice. Este vorba de o suplimentare cu aproximativ un miliard de lei”, a precizat șefa executivului.

700 de milioane de lei vor fi direcționați pentru programele de susținere a mediului de afaceri și agricultură. De exemplu, Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural va fi suplimentat cu 250 de milioane de lei pentru asigurarea accesului la finanțare a antreprenorilor în agricultură și compensarea parțială a accizelor la motorină. Încă 200 de milioane de lei sunt pentru finanțarea programelor de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv pentru susținerea programelor de internaționalizare și accesarea noilor piețe de desfacere.

De asemenea, s-a decis majorarea cu circa 250 de milioane de lei a cheltuielilor pentru eficiența energetică. Încă 50 de milioane de lei vor fi alocați pentru a susține transportatorii. „Pentru ca să nu avem doar cheltuieli curente și să asigurăm creșterea economică pe viitor, vom majora și alocațiile pentru cheltuieli și investiții capitale, inclusiv pentru reabilitarea drumurilor. Cheltuielile capitale vor crește cu 1,1 miliarde de lei sau cu 16,8%”, a notat premierul.

Guvernul încearcă să se împrumute mai puțin pe piața internă și face uz de o creditare mai ieftină din contul granturilor și a împrumuturilor externe. Natalia Gavrilița a oferit un drept exemplu împrumutul acordat de către Guvernul Poloniei la o rată de dobândă de 0,01%. Termenul de rambursare este de peste 20 de ani. „Asemenea finanțări ne permit să scădem finanțarea internă mai scumpă”, a notat premierul.

Totodată, proiectul prevede și o majorare cu 2,69 miliarde a veniturilor încasate la bugetul public național. Acest lucru, potrivit prim-ministrei Gavrilița, se datorează creșterii încasărilor din impozite și taxe și intrărilor din granturi.

„Cred că e o reușită a Guvernului faptul că am găsit finanțare ieftină pentru a putea crește alocatiile pentru agenții economici, agricultori și consumatori. Prin toate aceste acțiuni noi ne asigurăm că păstrăm locuri de muncă și ajutăm oamenii afectați de creșterea de prețuri în condițiile extrem de dificile ale unei situații aproape de stagflație”, a precizat, în context, șefa Executivului.

Ca urmare a modificărilor operate, Bugetului public național pentru anul 2022 va avea venituri de circa 84 mlrd. lei și cheltuieli – în sumă de 103,8 mlrd. lei, iar  deficitul bugetar va constitui 19,8 mlrd. lei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: