Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) cere autorităților să oprească procesul de amalgamare normativă. Potrivit acestuia, unele primării ar fi forțate să se unească fără acordul lui și în lipsa unui cadru legal. Guvernul respinge acuzațiile și precizează că, în această etapă, nu decide reorganizarea localităților, ci pregătește și consultă propunerile care urmează să fie înaintate Parlamentului.
„Comunități întregi – inclusiv cele care s-au conformat și cele care nici nu aveau obligația să se comaseze – sunt silite să preia alte localități fără voia lor, fără consultare și fără resurse. Nu e reformă. E discriminare și pedeapsă colectivă”, transmite CALM în apelul lansat pe 25 august, prin care anunță, inclusiv, că a transmis o adresare oficială și o analiză juridică Președinției, Parlamentului, Guvernului și Cancelariei de Stat.
Potrivit CALM, mai multe autorități publice locale ar fi primit notificări prin care le sunt prezentate calendare pentru reorganizare, grupări de localități și centrele administrative în care ar urma să funcționeze viitoarele primării.
Congresul susține că procesul vizează inclusiv localități care au trecut deja prin amalgamarea voluntară în baza Legii nr. 225/2023, precum și primării care, potrivit CALM, au suficientă capacitate demografică, fiscală și administrativă pentru a funcționa de sine stătător.
Congresul Autorităților Locale solicită conducerii statului, în acest context, să sisteze „imediat” emiterea notificărilor privind „amalgamarea normativă până la adoptarea cadrului legal adecvat prin lege organică”. Totodată, CALM cere crearea unei platforme de dialog între Guvern, Parlament și autoritățile locale, consultarea populației, inclusiv prin referendumuri locale, și asigurarea resurselor necesare pentru eventualele reorganizări.
Reacția Guvernului: noi propunem, Parlamentul decide
Guvernul susține, în replică, că a comunicat anterior atât despre etapa amalgamării voluntare, cât și despre cea normativă și că primarii și aleșii locali au fost informați și consultați.
„Criteriile care stau la baza procesului au fost prezentate public, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați. Guvernul a explicat în repetate rânduri ce urmează după etapa voluntară și care sunt pașii următori ai reformei. Astfel, etapa actuală se desfășoară în conformitate cu ceea ce a fost comunicat anterior”, se arată în reacția autorității publice centrale.
Executivul respinge și acuzația că ar acționa în afara competențelor sale. Potrivit Guvernului, deși organizarea administrației locale și a teritoriului este reglementată prin lege organică și decizia finală îi aparține Parlamentului, Executivul are dreptul de inițiativă legislativă.
Astfel, Guvernul spune că poate analiza situația actuală, evalua capacitatea unităților administrativ-teritoriale, identifica variante de reorganizare, consulta autoritățile locale și pregăti proiectul legislativ care va fi înaintat Parlamentului.
„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează Executivul.
Guvernul dă asigurări că va continua consultările cu primarii, aleșii locali și comunitățile. Obiectivul rămâne același: consolidarea capacității administrației publice locale și asigurarea unor servicii publice mai bune pentru cetățeni.
***
Amintim, Guvernul a anunțat reforma teritorială în aprilie, curent. Atunci, secretarul general al Guvernului Alexei Buzu a precizat că primăriile mici din Moldova vor fi comasate și că localitățile care aleg să se unească voluntar vor primi de trei ori mai mulți bani pentru investiții în infrastructură. Tot atunci, Buzu a anunțat că numărul raioanelor urmează să fie redus de la 32, câte sunt în prezent, la 10. Invitat recent la NewsMaker, oficialul a precizat însă că, în urma reformei, numărul raioanelor ar putea fi chiar mai mic de zece, cifra analizată inițial.
Pe 31 iulie, când a expirat termenul pentru amalgamarea voluntară, Buzu a anunțat că, din cele 892 de primării, 60 au refuzat din start să inițieze procesul de amalgamare. Pe de altă parte, 400 de primării au aprobat deja deciziile finale de amalgamare voluntară, iar alte 200 se află în etapele finale ale procesului.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
