Sursa: ESP

Reforma Căii Ferate din Moldova intră în faza finală. Cum îi va afecta pe angajați

Reforma Căii Ferate din Moldova intră în faza finală. Guvernul urmează să voteze, pe 4 februarie, reorganizarea Î.S. „Calea Ferată din Moldova” (CFM) prin dezmembrare și înființarea Societății pe Acțiuni „Calea Ferată din Moldova «Pasageri și Marfă»”, cu capital integral de stat. Decizia  este argumentată de deteriorare accentuată a situației financiare și operaționale a întreprinderii, care în ultimii doi ani a trecut de la profit la pierderi de peste 320 de milioane de lei, iar transportul feroviar de mărfuri a ajuns să reprezinte mai puțin de 9% din total.

Potrivit proiectului de hotărâre, actuala întreprindere de stat va fi reorganizată prin dezmembrare, urmând să fie creată o nouă entitate – Societatea pe Acțiuni „Calea Ferată din Moldova «Pasageri și Marfă»”, cu capital integral de stat. Noua companie va prelua activitățile de transport feroviar de pasageri și de marfă.

Statul va fi acționar unic al noii societăți, prin intermediul Agenției Proprietății Publice (APP), care va reprezenta interesele statului și va coordona procesul de reorganizare. S.A. „CFM «Pasageri și Marfă»” va deveni succesor de drepturi și obligații al actualei întreprinderi, în limitele stabilite de bilanțul de repartiție, document ce va preciza exact ce bunuri, datorii și responsabilități sunt transferate.

Proiectul prevede transmiterea către noua societate a tuturor activelor necesare desfășurării transportului feroviar de pasageri și marfă, inclusiv bunurile imobilizate și cele circulante, care vor constitui capitalul social. Repartizarea datoriilor, bunurilor gajate și a obligațiilor rezultate din contractele de recreditare cu Ministerul Finanțelor va fi realizată în strictă conformitate cu legislația în vigoare și actele de transmitere.

Transport feroviar în scădere, pierderi record și salarii restante: tabloul care a dus la reorganizare

Reorganizarea este argumentată prin declinul accentuat al sectorului feroviar. În nota de fundamentare se menționează că ponderea transportului feroviar de mărfuri a scăzut de la 42,9% în 2003 la 8,7% în 2023, în timp ce transportul rutier a urcat de la 56,7% la 90,9% în aceeași perioadă. Autorii documentului pun declinul pe seama reorientării fluxurilor comerciale, concurenței transportului auto, subinvestiției cronice și degradării infrastructurii.

Și volumele transportate arată oscilații puternice: în 2020, transportul feroviar de mărfuri a coborât la 2,887 milioane tone, apoi a crescut la 3,318 milioane (2021) și 3,819 milioane (2022), pe fundalul redirecționării rutelor comerciale din cauza războiului din Ucraina. În 2023 s-a ajuns la 3,947 milioane tone, însă în 2024 este indicată o scădere abruptă, până la 2,448 milioane tone, invocându-se reducerea tranzitului și limitările infrastructurale.

În doar doi ani, întreprinderea ar fi trecut de la un profit de 62,1 milioane lei în 2022 la o pierdere record de 322,6 milioane lei în 2024.

Nota mai arată că în 2024 costurile vânzărilor au ajuns la 897,9 milioane lei, în timp ce veniturile au fost de 635,1 milioane lei, ceea ce a generat o pierdere brută de 262,7 milioane lei și o marjă brută negativă de -41%.

Documentul pune accent și pe impactul social, în contextul restanțelor salariale. Conform proiecției bilanțului de repartiție la 30 septembrie 2025, CFM avea un număr mediu de 3.767 angajați, iar datoriile salariale totale se ridicau la 136,27 milioane lei.

În activitățile de transport feroviar erau antrenați, la aceeași dată, 1.085 angajați, iar pentru acest segment sunt indicate separat datorii salariale de 36,0 milioane lei, restanțe la contribuții sociale de 23,11 milioane lei și datorii de 12,61 milioane lei către bugetul de stat, aferente impozitului pe venit din salarii. Proiectul prevede că obligațiile restante – salarii, contribuții, prime, impozite și penalități – urmează să fie calculate și repartizate între entitățile rezultate, în baza bilanțului de repartiție.

Potențial de relansare, dar cu infrastructură învechită

Potrivit prognozelor Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării pentru perioada 2025–2028, exporturile Moldovei vor crește cu 6–8% anual, în special datorită relansării agriculturii și aprofundării relațiilor comerciale cu Uniunea Europeană. Această evoluție creează un potențial real de relansare a transportului feroviar, în special pe segmentul de marfă, dacă vor fi realizate investiții și reforme structurale.

Autorii notei subliniază însă că infrastructura feroviară se află într-o stare avansată de uzură, cu numeroase restricții de viteză și masă, iar parcul de material rulant este format, în mare parte, din vagoane și locomotive cu termenul de exploatare expirat sau pe cale să expire. Starea proastă a liniilor magistrale și a stațiilor duce la timpi mari de formare a trenurilor, productivitate scăzută și probleme de siguranță.

În aceste condiții, documentul concluzionează că reorganizarea Î.S. „Calea Ferată din Moldova” este inevitabilă. Separarea clară a gestiunii infrastructurii de activitățile comerciale de transport, cerută atât de Codul transportului feroviar, cât și de angajamentele asumate de Republica Moldova față de Uniunea Europeană, este văzută drept o condiție-cheie pentru modernizare.

„Revizuirea structurii organizatorice și a proceselor operaționale, separarea activităților de interes public de cele comerciale, va permite o mai bună gestionare a resurselor și investițiilor, îmbunătățind eficiența operațională, siguranța și sustenabilitatea transportului feroviar”, se arată în nota de fundamentare.

După aprobarea hotărârii, APP va avea la dispoziție șase luni pentru aprobarea proiectului de dezmembrare și a bilanțului de repartiție, aprobarea statutului noii societăți și modificarea statutului CFM, precum și pentru numirea unui director interimar al S.A. „CFM «Pasageri și Marfă»”, până la desemnarea conducerii prin procedurile legale. Hotărârea urmează să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu a discutat cu Înaltul Comisar OSCE pentru Minoritățile Naționale despre alegerile din Găgăuzia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut vineri, 26 iunie, o întrevedere cu Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale, Christophe Kamp, aflat în vizită la Chișinău. Oficialii au discutat, între altele, despre situația din Găgăuzia.

Potrivit unui comunicat al Președinției, discuțiile au vizat protecția drepturilor persoanelor aparținând diferitelor grupuri etnice și consolidarea coeziunii sociale. Șefa statului a subliniat că procesul de aderare la Uniunea Europeană este văzut drept cea mai sigură garanție pentru asigurarea egalității de șanse și a respectării drepturilor tuturor cetățenilor, indiferent de limbă sau etnie.

În acest context, Maia Sandu a evidențiat progresele realizate în ultimul an în domeniul educației multilingve și al incluziunii sociale, implementate în cooperare cu Oficiul Înaltului Comisar al OSCE.

Un alt subiect abordat a fost situația din autonomia găgăuză. Președinta a accentuat necesitatea organizării unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia și a asigurării unui spațiu informațional „sănătos”. Totodată, aceasta a precizat că reforma administrației publice locale nu afectează statutul special al autonomiei, garantat de Constituție, și a menționat că specificul raionului Taraclia va fi respectat.

La finalul întrevederii, părțile au reconfirmat angajamentul de a continua cooperarea dintre Republica Moldova și Oficiul Înaltului Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale.

***

Amintim că mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar alegerile pentru o nouă componență au fost amânate de două ori, pe 22 martie și 21 iunie 2026, pe motiv că nu au fost respectate prevederile legale privind constituirea și funcționarea autorității electorale responsabile de organizarea scrutinului.

Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității mai multor prevederi legislative, inclusiv a celor referitoare la competența Adunării Populare de a aproba membrii organului electoral central și la implicarea acesteia în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Serviciul de Informații și Securitate. Sesizarea va fi examinată pe 7 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: