Reprezentanții Poliției de Frontieră declară că, la moment, toate punctele de trecere a frontierei activează în regim normal, fără rânduri. Potrivit polițiștilor de frontieră, în perioada 12 martie (ora 20:00) – 13 martie (ora 08:00), au fost înregistrate 10 147 traversări de persoane, dintre care un număr mai mare – 5 365 pe sensul de ieșire din țară.
Cele mai multe traversări au fost ale cetățenilor străini – 6 919, iar traversările cetățenilor moldoveni au constituit 3 228.
Cea mai „activă” frontieră a fost cu România – 8 231 din totalul de traversări, iar 1 778 treceri au fost semnalate în punctele de trecere situate la granița moldo-ucraineană și 138 treceri la frontiera aeriană.
Perioada mai intensă la frontieră, în care s-a atestat un aflux de călători, a fost între 20:00 și 22:00.
Cu referință la traversarea frontierei de către cetățenii Ucrainei, un număr total de 3 854 treceri au fost consemnate, dintre care 1 475 pe direcția intrare în Republica Moldova și alte 2 379 treceri la ieșire din țară. Totodată, numărul de 1 278 au constituit trecerile minorilor ucraineni de până la 17 ani inclusiv.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.
Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.
„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.
Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.
Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.
Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.
***
Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.
