Refuzați la ușa Delegației UE din Chișinău: Deputații Adunării Populare din Găgăuzia, nemulțumiți că nu au fost primiți la discuții

Deputații Adunării Populare a Găgăuziei, în frunte cu președintele Dmitri Constantinov, sunt nemulțumiți că nu au fost primiți la discuții, la Delegația Uniunii Europene de la Chișinău. Grupul de deputați s-a deplasat acolo pentru a discuta despre decizia recentă a Curții Constitutional privind numirea procurorului-șef din Găgăuzia.

(UPDATE 18:00) Delegația Uniunii Europene a declarat pentru NM că a primit scrisoarea din partea Adunării Populare a autonomiei găgăuze la data de 16 aprilie.

„Din cauza absenței ambasadorului și a pregătirilor în desfășurare pentru o vizită la nivel înalt, nu a fost posibilă organizarea unei întrevederi. Apreciem interesul față de dialog și rămânem în continuare deschiși pentru a stabili un moment potrivit de interacțiune în viitor”, a menționat Delegația UE.

Știre inițială

Aceștia susțin că au informat în prealabil despre vizita lor și, deși nu au primit o confirmare oficială, au mers „cu speranța că vor fi primiți”.

„Din păcate, nu am fost primiți, nici măcar nu ni s-a răspuns la apeluri. Și totuși, am anunțat despre vizită cu o săptămână în urmă și ieri am informat că azi, la ora 11:00, vom fi acolo”, a declarat Dmitri Constantinov.

Contactat de NM, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, săptămâna trecută, în cadrul unei ședințe a Adunării Populare a Găgăuziei, o parte dintre deputați a cerut organizarea unei întâlniri cu reprezentanții misiunilor diplomatice din Republica Moldova.

„În acest context, președintele APG, Dmitri Constantinov, a trimis scrisori către Ambasada SUA și Delegația Uniunii Europene. Din câte am înțeles, Delegația UE nu a răspuns, însă ne-am deplasat oricum cu speranța că vom fi primiți – lucru care nu s-a întâmplat. Întâlnirea cu Ambasada SUA este planificată pentru săptămâna viitoare. Astăzi am avut, de asemenea, o întrevedere cu ambasadorul Turciei.

Motivul acestor acțiuni – „Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei a fost atacată de autoritățile de la Chișinău fără un temei clar. Procedura de alegere a procurorului Găgăuziei a funcționat fără probleme timp de 30 de ani. Nu a existat niciun motiv pentru a sesiza Curtea Constituțională. Pentru noi, acest lucru nu este doar un semnal, este un semnal de alarmă”, a declarat Gheorghe Leiciu.

* * *

Curtea Constituțională a admis sesizarea procurorului general, Ion Munteanu, privind controlul constituționalității unor prevederi legale referitoare la procedura de numire a procurorului-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia. Prin urmare, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și procurorul general vor putea exercita pe deplin și exclusiv atribuțiile constituționale care le revin privind selecția și numirea procurorului-șef din UTA Găgăuzia. Decizia Curții Constituționale a provocat nemulțumiri în Găgăuzia.

După pronunțarea hotărârii, Leiciu a calificat decizia drept „nerezonabilă”.

„La conducere au ajuns oameni care și-au propus drept scop distrugerea autonomiei găgăuze, fără a ține cont de consecințele unor astfel de decizii. Am fost conștienți de existența unei asemenea sesizări la Curtea Constituțională, motiv pentru care am informat toate structurile internaționale în legătură cu riscurile pe care le implică aceste acțiuni. Înțelegem foarte bine că sesizarea procurorului general este exclusiv de natură politică, fără vreo legătură cu soluționarea unor conflicte instituționale. Este vorba despre dizolvarea autonomiei. Vom analiza hotărârea Curții Constituționale și vom informa partenerii internaționali”, a declarat Gheorghe Leiciu.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Moldova ar putea deschide școli de marinari. Bolea: „Din cauza războiului, avem foarte multe cereri din partea ucrainenilor”

Republica Moldova ar putea permite, în viitor, deschiderea școlilor de marinari. Anunțul a fost făcut pe 22 iulie de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea. Potrivit acestuia, inițiativa va putea fi implementată doar după armonizarea completă a legislației naționale cu normele europene în domeniul transportului naval.

Ministrul a precizat că, după transpunerea legislației, instituțiile autorizate din Republica Moldova vor putea pregăti marinari și elibera carnete de marinar pentru absolvenți. Totodată, Bolea susține că dezvoltarea acestui domeniu ar putea aduce venituri importante la bugetul de stat, atât prin înregistrarea navelor sub pavilionul Republicii Moldova, cât și prin formarea profesională a marinarilor.

„Pe lângă faptul că statul Republica Moldova și Agenția Navală ar putea avea venituri foarte mari de la corăbiile care vor merge sub pavilionul din Republica Moldova, mai există și o altă sursă foarte importantă de venituri – așa-numitele școli de marinari. La etapa actuală înțelegem că, din cauza războiului, avem foarte multe cereri din partea ucrainenilor, dar noi totuși încă nu am reușit să transpunem în totalitate legislația. Când aceasta va fi transpusă în totalitate, vom permite deschiderea școlilor de marinari, eliberarea livretelor de marinar în baza studiilor făcute pe teritoriul Republicii Moldova în școli autorizate. Asta va fi o altă sursă de venit pentru agențiile vamale, dar astăzi toată lumea se ocupă de transpunerea cadrului legal în baza căruia se poate de dezvoltat aceste două dimensiuni”, a declarat vicepremierul, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea.

Oficialul a mai precizat că, în prezent, nicio ambarcațiune nu navighează sub pavilionul Republicii Moldova.

Precizăm, Guvernul a aprobat astăzi, 22 iulie, proiectul de lege pentru ratificarea Convenției privind munca în sectorul maritim – principalul instrument internațional care stabilește standardele minime privind condițiile de muncă și de viață ale navigatorilor.

Convenția reglementează aspecte esențiale precum contractele de muncă, timpul de muncă și de odihnă, condițiile de cazare și alimentație, asistența medicală, protecția socială și dreptul la repatriere, contribuind la asigurarea unor condiții de muncă decente pentru personalul navigant.

Potrivit Ministerului Infrastructurii, prin ratificarea Convenției, Moldova va aplica un cadru recunoscut la nivel internațional pentru certificarea și verificarea condițiilor de muncă la bordul navelor și își va consolida responsabilitățile în calitate de stat de pavilion.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: