Reîntoarcem Transnistria
Cum să reîntregim Moldova în timp ce Ucraina luptă cu Rusia?
Invazia pe scară largă a trupelor rusești în Ucraina a încălcat status-quo-ul creat de zeci de ani în privința problemei transnistrene. Aproape toți politicienii și experții contactați de NM susțin că în viitorul apropiat, s-ar putea crea niște condiții unice pentru soluționarea diferendului transnistrean.
Dar va putea oare Chișinăul și partenerii săi de dezvoltare să propună un plan real de reglementare și să profite de șansa istorică de reintegrare?
Transnistria: rău cu rău,
dar mai rău fără rău

Situații în care contextul politic intern și cel extern au creat premise pentru soluționarea conflictului au fost și până acum. De cele mai dese ori, nimeni nu a reușit să profite de aceste oportunități în Moldova.
Ex-ministrul pentru reintegrare Vasilii Șova a comunicat pentru NM că, de la începutul procesului de negocieri, au fost câteva astfel de situații. Prima oportunitate de a soluționa conflictul a apărut încă în perioada președintelui Mircea Snegur, la mijlocul anilor 90 – peste câțiva ani de la războiul de pe Nistru.
- Vasilii Șovaex-ministru pentru reintegrare„Atunci, a avut loc o întrevedere, la Holercani, dintre conducerea Moldovei și liderii regiunii transnistrene, s-a propus să fie identificată o soluție după exemplul statutului Republicii Crimeea. A fost propunerea lui Snegur, aceasta provocând o agitație zdravănă în Transnistria. Dar nu s-a reușit realizarea acestei decizii, pentru că nu a existat o consolidare internă și nu a fost suficientă atenție din partea partenerilor externi”, menționează Șova.
Ultima dată când s-a discutat serios despre o reglementare politică cuprinzătoare și durabilă a conflictului transnistrean, așa cum se obișnuiește să se vorbească la diplomați, precum și despre restabilirea integrității teritoriale a Moldovei, a fost în anul 2010. Și nu s-a discutat la Chișinău și nici la Tiraspol, ci peste capetele acestora.

Foto: kremlin.ru
Atunci, în anul 2010, „inițiativa de la Meseberg” a lui Merkel și Medvedev nu a fost salutată nici la Chișinău, nici la Tiraspol.
Deși acordul de la Meseberg a oferit un anumit impuls procesului de negocieri, așa și nu s-a ajuns la discuțiile despre parametrii soluționării definitive a conflictului.
Ultima inițiativă ce viza identificarea unui model de soluționare a problemei transnistrene, la care a participat Chișinăul, a fost așa-numitul „Planul Iușcenko” (al președintelui de atunci al Ucrainei, Victor Iușcenko), promovat în anul 2005 de către Kiev și Chișinău ca alternativă a „Memorandumului Kozak”, care a eșuat doi ani mai devreme.
În loc să caute soluții pentru o reglementare politică și definitivă, timp de mai mulți ani s-a pus accent pe programul de consolidare a măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului. Se presupunea că acest program trebuia să creeze condiții pentru un salt politic și, cu timpul, să permită părților să treacă la discuții despre reglementarea definitivă a conflictului și despre statutul Transnistriei în componența Republicii Moldova.
Potrivit afirmațiilor lui Vasilii Șova, acum este evident faptul că promovarea procesului politic prin măsuri de încredere a fost o poziție ireală, utopică. Fostul ministru mai spune că o asemenea lipsă de progres a fost favorabilă pentru mulți.
„Mișcarea plăcilor tectonice”

- Vasilii ȘovaEx-ministru pentru reintegrare„Și eu consider că în această situație dificilă, vor apărea neapărat oportunități pentru anumite decizii revoluționare privind reglementarea transnistreană. Întrebarea este, cât de pregătiți suntem în acest sens. Când apar oportunități, nu înseamnă nicidecum că ai creat suficiente mecanisme pentru a le utiliza”, menționează Vasilii Șova.
Acesta susține că, mai devreme sau mai târziu, războiul se va termina cu victoria Ucrainei și cu negocieri multilaterale de pace, unde vor fi stabilite principiile viitorului sistem de securitate regională.
- Serghei Sidorenkoredactorul-șef al publicației ucrainene «Европейская правда» („Adevărul European”)„Multora nu le place acest lucru, dar tancurile ucrainene nu vor merge pe Piața Roșie. Doar pentru că aceasta este o țară nucleară. Înfrângerea Rusiei în acest război nu va fi una care ar admite semnarea capitulării necondiționate. Nu va fi o capitulare, ci un acord de pace. În acest acord va fi, cred, o prevedere despre teritoriile ocupate ale Georgiei și Moldovei”, subliniază Sidorenko.
În același timp, Sidorenko menționează că în Moldova, chiar și la nivel oficial, nu se obișnuiește ca regiunea transnistreană să fie numită teritoriu ocupat. Jurnalistul mai spune că „abordarea la pachet” nu este în interesele Chișinăului.
Struțul de la Chișinău

Pentru un moldovean obișnuit, conflictul transnistrean pur și simplu nu există. Există o circulație relativ liberă a oamenilor, a mărfurilor, întreprinderile din stânga Nistrului pot desfășura legal activități economice externe. Există un dialog între malurile Nistrului, există legături economice și energetice strânse, nimeni dintre participanții la procesul de negocieri nu tinde spre escaladarea conflictului. Din cauza acestui „sentiment de normalitate”, majoritatea absolută a cetățenilor Moldovei nu vede vreo problemă semnificativă în conflictul nesoluționat.

Pe de altă parte, orice compromisuri sau cedări în relațiile cu Tiraspolul sunt măsuri extrem de nepopulare în rândul unei părți importante a politicului moldovenesc și a alegătorilor care votează partidele de dreapta. Iar fără acestea, e greu să ne imaginăm un model viabil de reglementare, care ar fi acceptat pe malul stâng și de toți participanții la procesul de negocieri.
Prin urmare, menținerea status-quo-ului din ultimele decenii de pe Nistru a devenit pentru autoritățile moldovenești cea mai puțin costisitoare strategie politică. Pentru unii politicieni, prezența Transnistriei și a tot felul de scheme ilegale a fost și foarte profitabilă.
Vasilii Șova susține că oamenii s-au învățat să trăiască fără a observa conflictul și dificultățile care pot fi depășite. Iar politicienii din Moldova au sacrificat, cel mai adesea, interesul statului, care constă în reglementarea conflictului, pentru propriile ambiții politice.
Dar de la începutul războiului din Ucraina, situația din interiorul țării ar putea să se schimbe – la fel ca și contextul regional. La mijlocul anului trecut, Moldova, în același timp cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidat la aderarea la Uniunea Europeană și, odată cu aceasta, o perspectivă europeană clară și o susținere fără precedent din partea statelor UE în această direcție. Președintele Sandu a declarat că Moldova ar putea să devină membru al UE chiar în acest deceniu.
Ar putea oare problema regiunii transnistrene să devină un obstacol în calea integrării europene? Potrivit afirmațiilor lui Vasilii Șova, pentru ca declarațiile demnitarilor de rang înalt din Moldova despre integrarea europeană să nu rămână doar niște lozinci, guvernarea trebuie să urnească din loc procesul de reglementare transnistreană.
Opiniile în Transnistria

Vladimir Iastrebciak, fostul negociator din partea Tiraspolului, a comunicat pentru NM că nu există nimic pozitiv în încercarea Chișinăului de a profita de situația din Ucraina. Însă acesta recunoaște că din cauza războiului, Chișinăul s-a pomenit într-o situație mult mai avantajoasă și are un set mult mai mare de pârghii de presiune asupra regiunii.
Vladimir Iastrebciak admite ideea că reglementarea transnistreană ar putea fi parte a unui acord mai amplu după războiul din Ucraina, dar atunci, spune el, și Chișinăul ar trebui să fie îngrijorat de consecințe.
- Vladimir Iastrebciakfost negociator din partea Tiraspolului„Admit că reglementarea moldo-transnistreană ar putea fi parte a unor procese globale. Dar nu trebuie să credem că doar Transnistria se va schimba. Dacă e să așteptăm schimbări, atunci și Chișinăul ar trebui să fie îngrijorat în aceeași măsură”, susține Iastrebciak.
Dar PAS?

Foto: Facebook/Maia Sandu
Mihai Popșoi, președintele acestei comisii, a declarat pentru NM că membrii comisiei s-au întrunit de trei ori, dar a recunoscut că aceasta n-a reușit să contribuie la procesul de soluționare a conflictului. Totodată, a făcut referire la faptul că mandatul comisiei se reduce doar la un control parlamentar asupra procesului care este realizat de Biroul politici de reintegrare.
De ce să nu luăm
Transnistria cu forța?

În primele săptămâni ale războiului, când nu era clar, unde se vor opri coloanele de tancuri rusești, autoritățile moldovenești au făcut totul pentru a nu admite destabilizarea în interiorul țării și pentru a nu provoca Rusia.
Guvernul a elaborat și a promovat activ pe rețelele de socializare campania „Moldova pentru Pace”. Funcționarii de rang înalt din țara noastră nu au ratat ocazia de a aminti despre statutul neutralității constituționale a republicii. Și Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, a promis, în timpul vizitei sale la Chișinău, că va respecta acest statut.
La rândul său, și Tiraspolul a transmis mesaje pașnice și pacifiste, doar că la adresa Kievului.
Mai târziu, când armata rusă s-a ales cu cucuie de la apărarea ucraineană și s-a redus considerabil riscul apariției unui coridor terestru până în regiunea transnistreană, pe care, evident, a contat Kremlinul, perspectiva escaladării războiului pe teritoriul Moldovei nu a dispărut totuși.
Potrivit afirmațiilor lui Serghei Sidorenko, în primele luni ale invaziei pe scară largă a trupelor rusești, ideea rezolvării cu forța a problemei transnistrene era discutată serios și constant în Ucraina.
- Serghei Sidorenkoredactorul publicației ucrainene «Европейская правда» („Adevărul European”)„La sfârșitul primăverii – începutul verii, când Forțele Armate ale Ucrainei au început să demonstreze rezultate și a apărut mai mult armament, subiectul despre „prăbușirea” prin forță a Transnistriei a fost foarte popular printre politicieni. Nu puteau înțelege, de ce nu trebuie de făcut acest lucru. În mare parte, politicienii care promovau aceasă idee erau siguri că Moldova va fi chiar recunoscătoare pentru o asemenea abordare”, menționează jurnalistul.

Foto: MAI din regiunea transnistreană
Reamintim că exact în lunile aprilie-mai, tensiunile în jurul regiunii transnistrene au atins apogeul. La sfârșitul lunii aprilie 2022, trei persoane neidentificate au atacat cu lansatoare de grenade sediul MGB din regiunea transnistreană și tot atunci a fost distrusă una dintre antenele radio din Maiak. Cei din stânga Nistrului au acuzat Ucraina de provocări, iar Chișinăul insista asupra faptului că provocările armate sunt rezultatul luptei dintre clanurile din interiorul regiunii transnistrene.
Jurnalistul recunoaște că motivul principal pentru care o rezolvare cu forța a problemei transnistrene este imposibilă îl constituie poziția Chișinăului și consensul public larg din Moldova în vederea soluționării conflictului exclusiv pe cale pașnică.
Și reprezentanții guvernării actuale vorbesc mereu despre scenariile exclusiv pașnice de soluționare a conflictului.
- Mihai Popșoideputat PAS„În Moldova, nimeni și niciodată nu a luat și nici acum nu ia în considerare oportunitatea reglementării pe altă cale decât cea pașnică. Toate scenariile pe care le examinăm acum reies din aceasta”, susține Mihai Popșoi.
La rândul său, Vasilii Șova afirmă că perspectiva soluționării pașnice a conflictului pe calea negocierilor este valoarea incontestabulă, care deosebește Moldova de alte conflicte post-sovietice.
Acum, când riscul escaladării militare în stânga Nistrului a devenit cu mult mai mic decât cu o jumătate de an în urmă, autoritățile Moldovei au o nouă sarcină: să încerce să profite de contextul regional pentru soluționarea definitivă a conflictului.
Are PAS un plan?

Cu toate acestea, ca și până în prezent, la Chișinău încă nu există o strategie oficială de reintegrare sau, mai ales, un consens social sau politic în vederea unui model de reglementare. Ba mai mult, nici reprezentanții guvernării nu au o poziție unică în acest sens.
NM a încercat să afle de la Biroul politici de reintegrare, dacă oficialii de la Chișinău au o strategie de reintegrare a regiunii transnistrene, a discutat cu câțiva deputați PAS despre cum văd aceștia procesul de reintegrare a țării. Și a obținut niște răspunsuri diferite care, pe alocuri, se deosebesc cardinal unul de altul.
biroul politici de reintegrare
radu marian, deputat pas
În același timp, potrivit lui Marian, cei din PAS nu cred că reintegrarea se poate realiza pe neașteptate. Deputatul asociază procesul de reintegrare a regiunii transnistrene cu retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Ucrainei.

Radu Marian
deputat PAS
oazu nantoi, deputat pas
Pe de o parte, deputatul susține că, în condițiile actuale, când pozițiile Rusiei au slăbit vizibil și armata sa n-a putut ajunge la frontierele Moldovei, trebuie inițiat un dialog public despre modalitățile de a reîntregi țara și, în baza acestui dialog, să fie construit un plan sectorial de acțiuni.

Oazu Nantoi
deputat PAS
În caz de refuz din partea celor din stânga Nistrului, autoritățile moldovenești pot pune mâna pe „băț”, sub formă de urmărire penală sau căutare internațională pentru funcționarii din regiunea transnistreană, dar și ca presiune economică asupra regiunii, susține Nantoi.
Totodată, deputatul din partidul de guvernământ subliniază faptul că cei de la Chișinău ar trebui să ofere o perspectivă pozitivă oamenilor, dar adaugă: „celor care nu sunt bolnavi de cap”.
Nantoi nu consideră necesar să i se ofere regiunii transnistrene statut de autonomie ca unitate administrativ-teritorială unică.
Nantoi a declarat public și mai devreme că diferendul transnistrean trebuie soluționat fără participarea Tiraspolului, cerând de la autoritățile locale să accepte planul de acțiuni al Chișinăului. Atunci, cei din serviciul de presă al PAS au respins afirmațiile deputatului, declarând că aceasta nu este poziția oficială a partidului de la guvernare.
Oricât ar respinge cei din PAS ideile lui Nantoi, ei au pregătit deja „bățul” propriu pentru funcționarii transnistreni. Parlamentul Moldovei a aprobat amendamentele la Codul penal, care includ noțiunile „entitate neconstituțională”, „structură informativă ilegală”, „amenințare gravă la adresa securității Republicii Moldova” și răspunderea penală pentru îndemn la separatism. În versiunea autorităților, prin noțiunea „entitate neconstituțională” pot fi subînțelese și quasi-instituțiile puterii autoproclamatei rmn – guvernul și sovietul suprem.
mihai popșoi, deputat pas
Potrivit afirmațiilor lui Popșoi, și alți parametri de reglementare sunt importanți, dar dacă aceste principii de bază vor fi conștientizate de toți cei implicați, pot fi obținute progrese semnificative.
- Mihai PopșoiDeputat PAS„Integrarea europeană ar trebui să fie un sprijin serios pentru rezolvarea conflictului, inclusiv din punct de vedere economic. Acum, producătorii din regiunea transnistreană au posibilitatea de a exporta mărfuri în UE și nu plătesc impozite, iar când va fi vorba despre intrarea în zona pieței libere, întrebarea va fi abordată altfel”, menționează Popșoi.
Mai mult decât atât, vicespeakerul pledează pentru negocieri cu deputații sovietului suprem, dar numai atunci când vor apărea premise. „Dacă situația se va schimba în partea bună, e posibil să ne întâlnim, la nivel informal, cu reprezentanții așa-numitului soviet suprem din stânga Nistrului pe platforma comisiei – aceasta a fost și dorința mea. Imediat ce vor fi premisele necesare, voi fi primul care voi susține acest proces”, spune Popșoi. Deputatul mai susține că imediat ce în guvern vor fi finalizate scenariile, autoritățile vor începe să promoveze propria viziune prin intermediul partenerilor externi și să caute compromisuri.
Mihai Popșoi a declarat că înțelege foarte bine că procesul de reglementare politică a problemei transnistrene ar putea avea și costuri de reputație.
La fel ca și alți reprezentanți ai guvernării, Popșoi mizează pe faptul că problema transnistreană va fi una dintre viitoarele subiecte pentru negocierile pașnice care vor urma după terminarea războiului ruso-ucrainean. „Aceasta nu este doar speranța noastră, este și poziția președintelui Zelenski. Aici, mă refer la deschiderea și interesul Ucrainei în soluționarea conflictului, dar și cât de mult a înțeles Ucraina pentru sine importanța acestui subiect”, adaugă Popșoi.
Lipsa unui consens în partidul de la guvernare în chestiunile ce țin de reglementarea transnistreană se răsfrânge și asupra politicii guvernării actuale de la Chișinău. Cu o mână, Chișinăul continuă să achiziționeze energie electrică de la MGRES, prelungind, prin devierea de la propriile reguli, autorizația de activitate a Uzinei metalurgice de la Râbnița. Cu altă mână, aprobă amendamente la legislația penală, care prevede sancțiuni pentru finanțarea separatismului.
Ucraina va decide pentru noi?

Potrivit afirmațiilor lui Vasilii Șova, la Chișinău s-a stabilit astăzi un punct de vedere despre faptul că până la terminarea războiului din Ucraina, noi nu vom putea examina un model anume de reglementare. Șova consideră că această atitudine este greșită, pentru că dacă Chișinăul nu va crea chiar acum premise pentru reglementare, atunci e posibil că nimeni nu se va gândi la Moldova în perioada post-conflict. „Pentru ca jucătorii externi să aibă o atitudine serioasă față de noi, inițiativa ar trebui să vină din partea reprezentanților guvernării, în primul rând, din partea parlamentului”, punctează Șova.
Serghei Sidorenko este de aceeași părere. Acesta susține că Kievul, în care Chișinăul își pune speranțele, este interesat în primul rând de excluderea pericolului războiului.
- Serghei Sidorenkoredactorul publicației ucrainene «Европейская правда» („Adevărul European”)„Cu o mare probabilitate, componenta militară va fi rezolvată – Grupul operativ al trupelor ruse va fi retras de acolo. Dar mai departe? Sunt foarte sceptic că problema soluționării politice a diferendului transnistrean va fi rezolvată în cadrul unui amplu pachet de acorduri. Va fi un pachet care poate oferi un vector soluției, dar nu va putea rezolva problema politicii de stat a Moldovei”, susține Sidorenko.
Ce-i de făcut?

Dar Vasilii Șova este sigur că și în condițiile actuale, putem încerca să rezolvăm cel puțin parțial această problemă.
La Moscova și la Tiraspol încă se insistă asupra menținerii formatului „5+2” ca principală platformă de negocieri în privința regiunii transnistrene. Nici cei de la Chișinău nu renunță la ea.

Foto: moldova.mid.ru
Și Vasile Șova susține că în formatul „5+2” sunt încadrați toți jucătorii care, într-un fel sau altul, sunt interesați de ceea ce se întâmplă în Moldova.
Ucraina se declară acum împotriva continuării negocierilor în acest format. Cel puțin în perioada conflictului militar, Kievul nu vede pentru sine o oportunitate de a participa în formatul „5+2”, unde Rusia și Ucraina au același statut de mediatori. La sfârșitul lunii decembrie 2022, Volodimir Zelenski l-a demis pe reprezentantul special al Ucrainei pentru reglementarea transnistreană și a lăsat vacantă această funcție.
Potrivit afirmațiilor lui Serghei Sidorenko, e prea puțin probabil că Ucraina va accepta vreodată să reia negocierile „5+2”, pentru că Rusia are acolo „un statul fals de mediator”.
statutul transnistriei

Vasilii Șova consideră că sarcina principală pentru elaborarea unor abordări politice ale reglementării ar trebui să revină clasei politice: parlament, guvern, președinte, toate partidele politice – parlamentare și neparlamentare. El crede că grație participării celor mai diferiți jucători politici, în țară se va reuși formarea unui larg consens politic, așa cum a fost în anul 2005, când parlamentul a votat unanim Legea „Cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului (Transnistria)”.




Expertul mai spune că nu înțelege, care este scopul includerii în Codul penal a sancțiunilor pentru separatism anume acum, menționând că o asemenea răspundere ar trebui să fie aplicată în perioada post-conflict.
Cine va plăti pentru reintegrare?
- $1,5 miliarde
anual
Cu toate acestea, experții și politicienii nu sunt lipsiți de optimism în privința acestei părți a problemei referitoare la reglementarea transnistreană. „Da, încasările financiare vor trebui să fie considerabile. Știm acest lucru din exemplul Germaniei de Est, dar oricum, regiunea transnistreană nu este RDG, proporțiile sunt un pic altfel. Luând în calcul experiența noastră din ultimul an și faptul, cât de deschiși și generoși au fost partenerii noștri, cred că această situație va fi înțeleasă. Presupun că va fi și o dorință enormă de a ajuta, doar să fie succese politice”, susține Mihai Popșoi.
Deputatul vede o posibilă problemă în plan politic. Potrivit afirmațiilor sale, unii cetățeni ai Moldovei nu vor fi încântați când malul drept va subvenționa regiunea transnistreană.
Expertul susține că pentru ca subvenționarea regiunii din stânga Nistrului să nu se facă în defavoarea dezvoltării întregii Moldove și să nu provoace critici din partea populației din dreapta Nistrului, va fi necesar un fel de „Plan Marshall” pentru toată Moldova, care va permite și finanțarea reintegrării, și asigurarea investițiilor pentru dezvoltarea țării în ansamblu.

În loc de încheiere

Serghei Sidorenko spune că nu pare ca Maia Sandu sau echipa șefei statului să înțeleagă, cum trebuie să acționeze în noile condiții.
Serghei Sidorenko mai spune că președintele Maia Sandu, în opinia sa, nu conștientizează faptul că soluționarea conflictului transnistrean ar fi putut deveni realizarea cea mai importantă în cariera sa politică.
- Serghei Sidorenkoredactorul publicației ucrainene «Европейская правда» („Adevărul European”)„Îmi este greu să-mi imaginez, ce aș fi făcut în locul Maiei Sandu. Cine (din echipa sa) se ocupă de problema reglementării transnistrene? Nimeni. Cu toată dragostea mea față de ea, sunt nevoit să constat că nu-i ajunge maturitate politică pentru a înțelege că există o asemenea chestie ca legacy (engl. – moștenire). Ea va fi președinte de țară un mandat sau două mandate. Ce va rămâne în calitate de legacy? Nu l-a închis pe Plahotniuc și nici nu-l va închide. Nici Șor nu va veni. Acești „șor-iști” mărunți nu înseamnă legacy. Iar legacy înseamnă să devii persoana care a reîntregit țara”, spune jurnalistul.
Video: Olga Gnatcova, Igor Cecan
Prezentare: Tatiana Bulgac
Cu susținerea Mediaseti