Relansează-ți afacerea cu Linia de Credit Rapid IMM de la Victoriabank

Ai nevoie de bani pentru a-ți relansa activitatea? Ai deficit temporar de capital de lucru? Dorești să subvenționezi dobânda prin proiectul Guvernamental de susținere a activității de întreprinzător? Victoriabank îți oferă soluția – Linia de Credit Rapid IMM pentru relansarea activității.

De ce să-ți relansezi afacerea anume cu Victoriabank?

Pentru că doar la noi găsești o linie de credit Revolving pentru IMM, ceea ce înseamnă un credit a cărui sumă maximă disponibilă scade pe măsura ce utilizezi banii și crește odată cu rambursările efectuate (revenind până la limita inițială), manevrând astfel liber cu resursele creditare în dependență de necesitățile sezoniere și disponibilitățile bănești. În plus, Victoriabank îți va analiza cererea rapid, iar doar în 3 zile vei avea răspunsul băncii la solicitare.

Începând cu 28.05.2020 solicită un credit rapid IMM pentru relansare activității, de până la 1 000 000 MDL pentru o perioadă de maxim 12 luni, iar noi îți oferim:

  • Răspuns rapid la solicitare;
  • Satisfacem nevoile de finanțare;
  • Oferim susținerea necesară pentru a ieși din criză.

Pentru a beneficia de Linia de Credit Rapid IMM este important să îndeplinești următoarele condiții:

  • Să ai o firmă ce funcționează cel puțin 24 de luni;
  • Compania să fie stabilă financiar;
  • Să desfășori activitatea pe teritoriul Republicii Moldova.

Poți aplica rapid, urmând pașii simpli:

  • Depui cerere de credit la orice Sucursală Victoriabank
  • Prezinți aprobarea legal/ constitutivă privind contractarea creditului și persoanele împuternicite să angajeze societatea;
  • Prezinți copia ultimelor 2 bilanțuri contabile anuale și copia ultimului trimestru încheiat.

Te așteptăm la orice unitate Victoriabank, ca să-ți relansezi rapid afacerea, cu suportul nostru!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Tarifele vor fi revizuite o dată la trei luni? Cum vrea Junghietu să reducă facturile la gaz

Tarifele la gazele naturale ar putea fi ajustate la fiecare trei luni, „atât în sus, cât și în jos”, în funcție de evoluția prețurilor de pe piețele internaționale. Totodată, întreprinderile de distribuție a gazelor ar putea fi reorganizate într-o singură companie pentru reducerea costurilor. Măsurile au fost propuse de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în contextul solicitării „Energocom” în urma căreia tarifele la gaze ar putea crește cu aproape 6 lei, în Moldova.

„Prima este modificarea metodologiei, astfel încât ANRE să poată ajusta tarifele trimestrial, atât în sus, cât și în jos, în funcție de evoluția prețurilor internaționale. Consumatorii trebuie să resimtă mai rapid nu doar de eventualele scumpiri, ci și de ieftiniri. Un mecanism similar l-am introdus în această primăvară pentru produsele petroliere și a contribuit la evitarea unui deficit major de carburanți”, a scris ministrul Dorin Junghietu pe rețele.

A doua direcție propusă de Ministerul Justiției este reducerea costurilor interne. Junghietu susține că după prețul de achiziție a gazelor, cea mai mare componentă din factură este distribuția. În prezent, aceasta reprezintă aproape 4 lei pentru fiecare metru cub și reprezintă aproape 30% din tarif.

„Din acest motiv, am solicitat anterior Moldovagaz să optimizeze activitatea celor 12 întreprinderi de distribuție, inclusiv prin reorganizarea lor într-o singură companie. O structură mai eficientă înseamnă costuri administrative mai mici și, în timp, servicii mai ieftine pentru consumatori”, a precizat oficialul.

Ministrul Energiei susține că, în perioade de volatilitate, „deciziile trebuie să asigure atât securitatea aprovizionării cu gaze, cât și capacitatea furnizorului de a procura din timp volumele necesare pentru iarnă”. „În paralel, rămâne esențial să reducem toate costurile care depind de noi și pot fi optimizate”, a conchis oficialul.

Amintim, Energocom a depus pe 15 iulie, la ANRE, o cerere prin care a solicitat majorarea tarifelor la gazele naturale pentru consumatorii finali cu peste 6,5 lei pentru un metru cub. În cadrul unei conferințe de presă, reprezentanții companiei au declarat că majorarea este determinată de creșterea costurilor de achiziție a gazelor și de acumularea unui deficit de peste 106 milioane de lei. Detalii AICI.

Pe 22 iulie, ANRE a publicat a propus spre consultări propriul proiect de decizie. Agenția a redus cu doar câțiva bani solicitarea Energocom și a propus o majorare de 5,88 lei pentru un metru cub față de tariful actual.

Dacă va fi aprobat, cetățenii ar putea achita pentru fiecare metru cub de gaze naturale consumate 20,30 lei, cu TVA inclus.

 În prezent, consumatorii achită 14,42 lei pentru un metru cub de gaz, cu TVA inclus.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
foto simbol

Chișinăul, după gestul Ungariei privind clusterele 2 și 3 pentru Moldova și Ucraina: „Discuțiile vor continua în septembrie”

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că nu are informații despre cele relatate în presa ucraineană, potrivit cărora, din cauza poziției Ungariei, chestiunea deschiderii clusterelor 2 și 3 pentru Ucraina și Republica Moldova a fost amânată până în septembrie. Între timp, în contextul informațiilor apărute în presa ucraineană, a reacționat Biroul pentru Integrare Europeană, subordonat funcțional viceprim-ministrului pentru integrare europeană. Biroul a declarat că „deschiderea fiecărui grup de capitole presupune un proces firesc de consultări” și și-a exprimat încrederea că „deciziile privind următoarele clustere vor fi adoptate în perioada următoare”.

„N-am detalii la capitolul acesta. Ceva am citit, dar am citit o știre că era legat de Ucraina și asta cumva e o tradiție, îmi pare rău să spun, un trend. Partea ungară mai greu și mai insistent caută argumente pentru a deschide un cluster sau altul. Promit să mă interesez mai bine (…) pentru a veni cu informații exhaustive”, a declarat Grosu în dimineața zilei de 23 iulie.

Biroul pentru Integrare Europeană, subdiviziune din cadrul Cancelariei de Stat și subordonată funcțional viceprim-ministrului pentru integrare europeană, a declarat, în contextul informațiilor vehiculate în presa ucraineană, că „Moldova este pregătită din punct de vedere tehnic pentru deschiderea tuturor clusterelor de negocieri cu Uniunea Europeană”.

„Deschiderea fiecărui grup de capitole presupune un proces firesc de consultări și decizii între instituțiile europene și toate cele 27 de state membre. Discuțiile privind clusterele rămase sunt deja în desfășurare și vor continua în luna septembrie, după încheierea vacanței de vară a instituțiilor europene. Republica Moldova își face partea sa: implementăm reformele asumate, livrăm rezultate și continuăm pregătirile tehnice necesare pentru următoarele etape de negocieri. Suntem în contact permanent cu Președinția irlandeză a Consiliului UE și cu statele membre și avem încredere că deciziile privind următoarele clustere vor fi adoptate în perioada următoare”, a adăugat Biroul.

***

Pe 22 iulie, publicația ucraineană Evropeiskaia Pravda a scris, citând surse, că, din cauza poziției Ungariei, chestiunea deschiderii clusterelor 2 și 3 pentru Ucraina și Republica Moldova a fost amânată până în septembrie. Potrivit sursei citate, Ungaria a refuzat să aprobe rezultatele evaluării clusterelor de negociere 2 și 3 în cadrul reuniunii grupului de lucru al Consiliului UE pentru extindere. Potrivit presei ucrainene, aceasta a fost a doua încercare de a convinge Budapesta, iar o nouă rundă este programată pentru 1 septembrie. Anterior, pe 17 iulie, Ungaria a refuzat deschiderea clusterelor 2 și 3 pentru Ucraina, dar a acceptat clusterul 3 pentru Republica Moldova, variantă care nu a fost susținută de majoritatea statelor UE, astfel că nicio decizie nu a fost luată, a adăugat presa ucraineană.

Clusterul 2 vizează domeniul „Piața internă”, iar clusterul 3 – „Competitivitate și creștere incluzivă”.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024.

Pe 15 iunie 2026, cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial primul cluster de negocieri de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Clusterul „Valori fundamentale” – primul deschis și ultimul închis – este considerat coloana vertebrală a întregului proces. Acesta acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției și acționează ca o axă centrală a întregului proces de aderare.

Pe 14 iulie, Republica Moldova și Uniunea Europeană au deschis negocierile de aderare pentru Clusterul 6 – „Relații externe”, în cadrul celei de-a treia Conferințe interguvernamentale Republica Moldova–Uniunea Europeană, desfășurată la Bruxelles.

În total, negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea sunt împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

Tudor Mardei | NewsMaker

Prima reacție a premierului Vasile Tofan în scandalul privind trecutul politic al ministrului Agriculturii, Radu Musteața

Premierul Vasile Tofan a venit cu prima reacție în scandalul privind trecutul politic al ministrului Agriculturii, Radu Musteața. Șeful Executivului anunță că a discutat cu ministrul despre informațiile apărute în spațiul public. Totodată, Tofan spune că nu va lua decizii pe baza unor „acuzații neverificate sau a unor fotografii interpretate în mod diferit”.

„Am discutat cu Radu Musteața despre informațiile apărute în spațiul public. El neagă că ar fi fost membru al Partidului Democrat și a oferit explicații privind contextul fotografiilor publicate. Nu voi lua decizii pe baza unor acuzații neverificate sau a unor fotografii interpretate în mod diferit”, a scris Tofan pe rețele.

În același timp, premierul precizează că nu va tolera lipsa de sinceritate din partea niciunui membru al Guvernului. Vasile Tofan anunță că în momentul în care vor apărea „dovezi clare care contrazic declarațiile ministrului, va acționa în consecință”.

„În lipsa acestora, Radu Musteața are toată susținerea mea și trebuie să se concentreze pe mandatul pentru care a fost numit – rezolvarea problemelor urgente ale agriculturii”, se mai arată în mesaj.

Amintim că ministrul Agriculturii, Radu Musteața, se află în centrul unui scandal privind presupuse legături politice nedeclarate cu fostul Partid Democrat din Moldova (PDM), formațiune condusă în trecut de Vladimir Plahotniuc. Subiectul a apărut în spațiul public imediat după învestirea Guvernului condus de Vasile Tofan, pe 22 iulie, după ce NewsMaker l-a întrebat pe noul ministru dacă a fost membru al formațiunii. Musteața a respins atunci informațiile și le-a calificat drept „false”.

Ulterior, în spațiul public au fost publicate mai multe fotografii în care acesta apare alături de foști membri ai PDM. Ministrul a revenit ulterior cu precizări și a reiterat că nu a deținut funcții de conducere în PDM și că nu a avut carnet de membru al partidului.

În schimb, conducerea Partidului Social Democrat European (PSDE) – succesor al fostului PDM – susține contrariul. Secretarul general al PSDE, Iurie Cazacu, a declarat pentru TVR Moldova că Musteață ar fi fost membru al organizației teritoriale Ciocana a PDM în perioada 2017–2018 și ar fi condus o organizație primară de partid.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Максим Андреев, NewsMaker

Liberalii îi cer lui Vasile Tofan să lichideze raioanele: „Este momentul să demonstreze că are determinare”

Partidul Liberal (PL) a publicat joi, 23 iulie, o declarație în care îi cere prim-ministrului Vasile Tofan să inițieze procesul de lichidare a raioanelor, pe care le califică drept „structuri sovietice, învechite și inutile”. Formațiunea susține că această măsură ar trebui să fie printre primele acțiuni ale noului șef al Guvernului, făcând referire la pozițiile critice exprimate anterior de Tofan cu privire la eficiența actualei structuri administrativ-teritoriale.

Partidul Liberal solicită ca una dintre primele acțiuni ale noului premier, Vasile Tofan, să fie inițierea procesului de lichidare a raioanelor. Înainte de a deveni premier, Vasile Tofan a vorbit public despre ineficiența acestor structuri sovietice, învechite și inutile. Acum este momentul să demonstreze că are determinare și că temele abordate până a deveni premier sunt actuale și după obținerea mandatului”, a transmis formațiunea.

PL consideră că reforma raioanelor ar fi un pas concret spre eficientizarea utilizării banilor publici și „un test de maturitate pentru toți deputații”.

Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR) ar putea substitui cu ușurință cele 32 de raioane. În plus, odată ce școlile trec în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, iar instituțiile medicale deja au trecut în gestiunea Ministerului Sănătății, consiliile raionale au rămas, practic, fără atribuții. Totodată, Partidul Liberal atrage atenția că, în condițiile lipsei personalului calificat în teritoriu, angajații consiliilor raionale și-ar găsi cu ușurință noi locuri de muncă, contribuind la consolidarea altor instituții publice sau private care au nevoie de resurse umane”, a menționat partidul.

Amintim că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a lansat oficial reforma administrativ-teritorială, considerată una dintre cele mai complexe reforme asumate de actuala guvernare. Aceasta prevede reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale.

În cadrul procesului de amalgamare voluntară, Guvernul a stabilit că o unitate administrativ-teritorială nou creată trebuie să aibă cel puțin 3 000 de locuitori, cu o posibilă abatere de până la 10% în anumite situații. Totodată, distanța dintre centrul administrativ și oricare dintre localitățile componente nu trebuie să depășească 25 de kilometri sau 30 de minute de deplasare.

În martie, Vasile Tofan a prezentat propria viziune asupra reformei administrativ-teritoriale. Aceasta prevedea, între altele, crearea a 40 de municipalități în toată Republica Moldova și eliminarea raioanelor.

Cu toate acestea, în iulie, după nominalizarea la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan a declarat că nu va modifica radical reforma administrativ-teritorială inițiată de actualul Guvern, deși și-ar fi dorit o abordare mai ambițioasă. Acesta a argumentat că procesul a ajuns într-o etapă avansată, iar schimbarea fundamentală a direcției în acest moment ar fi „o nebunie”.

imagine simbol/zdg.md

Procurorul vizat în dosarul mitei de $400.000, suspendat până la o decizie definitivă a instanței

Procurorul Cristin Ghemu, care figurează în dosarul mitei de 400.000 de dolari, a fost suspendat din funcție. Decizia a fost luată pe 23 iulie de Consiliul Superior al Procurorilor, la solicitarea procurorului general.

Președintele CSP, Dumitru Obadă, a declarat că procurorul general a cerut, pe 17 iulie, ca Cristin Ghemu să fie suspendat din funcție.

Supus la vot, demersul procurorului general a fost susținut cu 9 voturi pentru și unul împotrivă. Potrivit lui Dumitru Obadă, decizia este valabilă până la data adoptării definitive a hotărârii în cauza penală ce îl vizează pe Cristin Ghemu. Decizia poate fi contestată la Curtea Supremă în termen de 10 zile lucrătoare.

Detalii despre caz

Pe 29 martie 2026, Procuratura Anticorupție a anunțat reținerea a unei persoane care ar fi pretins 400 000 de dolari pentru a obține o decizie favorabilă într-un dosar penal. Persoana reținută ar fi susținut că are influență asupra unor angajați din instituțiile de drept.

Pe 31 martie, Procuratura Generală a anunțat reținerea, în acest caz, a unui procuror și a trei angajați ai poliției, pentru complicitate la corupere pasivă. Procurorul, împreună cu prima persoană reținută și cu cei trei polițiști, ar fi cerut 400 000 de dolari. Banii ar fi fost pentru toți cei implicați și pentru alți angajați din instituțiile de drept, pentru a adopta decizii favorabile într-o cauză penală de spălare de bani. În timpul documentării cazului, o parte din suma cerută a fost transmisă sub controlul anchetatorilor.

Pe 1 aprilie, Procuratura Anticorupție a anunțat că prima persoană reținută a fost arestată pentru 30 de zile, iar doi dintre polițiștii reținuți au fost eliberați. Conform instituției, pe 1 aprilie, în izolatorul CNA se aflau patru persoane, printre care procurorul și persoana reținută pe 29 martie. De asemenea, în izolator se mai aflau doi polițiști, reținuți pentru 72 de ore.

Pe 2 aprilie, procurorul Cristin Ghemu și ofițerul Inspectoratului Național de Investigații (INI) Andrei Ciobanu au fost plasați în arest preventiv pentru o perioadă de 30 de zile. Ofițerul INI, Valeriu Ceban, a fost eliberat sub control judiciar.

Pe 18 mai, procurorul de la Procuratura Hîncești, sediul Ialoveni, Cristin Ghemu, a fost eliberat din arest preventiv și transferat în arest la domiciliu, potrivit Agora.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: