Getty Images

Restricții ca în pandemie, în China? Un virus, transmis de țânțari, se răspândește rapid

În provincia Guangdong din sudul Chinei, din luna iulie au fost înregistrate peste 7000 de cazuri de infectare cu virusul Chikungunya, iar autoritățile provinciei iau măsuri similare celor adoptate în timpul pandemiei de Coronavirus, notează BBC. Virusul Chikungunya, transmis de țânțari, a fost descoperit pentru prima dată în Tanzania în 1952.

Potrivit sursei citate, în focarul noii infecții, persoanele infectate din orașul Foshan, provincia Guangdong, sunt ținute în spital pe paturi acoperite cu plase de protecție împotriva țânțarilor timp de o săptămână — sau până când virusul nu mai este detectat în analizele lor. Potrivit autorităților chineze, deocamdată cei infectați prezintă simptome ușoare, iar 95% dintre pacienți sunt externați în decurs de o săptămână.

Pe lângă Foshan, cazuri de infectare au fost înregistrate și în cel puțin alte 12 orașe din provincia Guangdong. Săptămâna trecută au fost raportate aproape 3000 de cazuri.

Cetățenii sunt îndemnați ca, la apariția unor simptome, să se prezinte imediat la cel mai apropiat spital pentru a fi testați dacă sunt infectați.

Unul dintre primele cazuri de infectare cu acest virus în China a fost descoperit pe 8 iulie în orașul Foshan.

Măsurile luate împotriva virusului

Unele orașe au impus o carantină la domiciliu de 14 zile pentru persoanele care au călătorit în Foshan, însă între timp aceasta a fost ridicată.

În prezent, soldații din Guangdong împrăștie dezinfectante pentru a proteja populația împotriva țânțarilor, scrie Novayagazeta. Potrivit sursei citate, locuitorii sunt testați în masă pentru prezența virusului — în cazul identificării purtătorilor, aceștia sunt izolați.

În plus, asistenții sociali merg din casă în casă la localnici și le cer să elimine apa stătătoare. În caz contrar, sunt amendați cu 1400 de dolari. Pentru identificarea țânțarilor sunt folosite și drone. Au fost introduși și țânțari gigantici care nu înțeapă oamenii, dar vânează alți țânțari — purtători ai infecției. Totodată, în iazurile din Foshan au fost eliberați mii de pești care se hrănesc cu țânțari.

Unele măsuri au stârnit critici pe reţelele de socializare deoarece seamănă cu regulile din timpul pandemiei de COVID-19, scrie G4media.ro. Spre exemplu, farmaciile din Foshan sunt obligate să înregistreze identitatea clienţilor care cumpără medicamente pentru simptome precum febră sau dureri articulare, o regulă similară cu sistemele de urmărire a contactelor utilizate în trecut pentru a monitoriza potenţialele lanţuri de infecţie.

În provincia vecină Fujian, două oraşe au dat instrucţiuni călătorilor care revin din Guangdong să se supună unei perioade de 14 zile de automonitorizare.

Cum se răspândește virusul și ce simptome are

Virusul Chikungunya este transmis de țânțari și nu se răspândește de la om la om. Pentru a te infecta, trebuie să fii înțepat de un țânțar care a înțepat anterior o persoană infectată.

În majoritatea cazurilor, simptomele bolii Chikungunya apar în decurs de trei până la șapte zile după înțepătura țânțarului purtător al virusului cu același nume. Pe lângă febră și dureri puternice de articulație, boala poate fi însoțită de erupții cutanate, dureri de cap, dureri musculare și umflarea articulațiilor. De cele mai multe ori, pacienții încep să se vindece în decurs de o săptămână, însă în cazurile grave durerile articulare pot persista luni sau chiar ani.

În formele grave, Chikungunya afectează cel mai des nou-născuții, persoanele în vârstă și pe cei cu alte afecțiuni, cum ar fi boli de inimă sau diabet. Nu există un tratament specific. Decesele cauzate de această boală sunt extrem de rare.

Virusul a fost descoperit pentru prima dată în Tanzania în 1952, după care s-a răspândit în alte regiuni ale Africii și în Asia de Sud-Est. Până în prezent a fost înregistrat în 110 țări.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Agro TV

Un activist cere explicații de la Guvern privind deșeurile de la Goian: „Mercurul nu dispare prin comunicate de presă”

Victor Cazac, unul dintre fondatorii inițiativelor MoldRec și Garda de Reciclare, a transmis miercuri, 21 octombrie, o scrisoare deschisă Parlamentului, Guvernului și Ministerului Mediului, în care cere clarificarea situației de la depozitul cu deșeuri periculoase din satul Goian și verificarea întregului sistem de gestionare a deșeurilor.

Potrivit lui Cazac, acesta a sesizat autoritățile încă din iulie. Pe 14 august, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a sesizat poliția în legătură cu situația de la Goian. Pe 25 august, Agenția de Mediu ar fi eliberat Asociației Patronale „Moldcontrol”, care colaborează cu operatori specializați, precum MoldRec, pentru colectarea și reciclarea deșeurilor care conțin mercur, o autorizație pentru gestionarea deșeurilor, valabilă până în august 2031. Cazac a publicat o imagine a pretinse autorizații, menționând că i-a fost transmisă pe WhatsApp și nu poate confirma autenticitatea sa.

„Când a semnat autorizația, Agenția de Mediu știa despre denunțul depus cu 11 zile înainte de colegii de la IPM? Dacă nu știa – de ce nu circulă asemenea informații în interiorul aceluiași minister? Dacă știa – ce anume a verificat înainte să semneze?”, a menționat el.

Pe 30 septembrie, poliția a pornit un proces penal pentru depozitarea ilegală a deșeurilor cu mercur în satul Goian. Ulterior, Procuratura Generală i-a comunicat lui Cazac că sesizarea sa a fost anexată la dosar.

„Procuratura Generală îmi răspunde oficial la sesizare și o descrie astfel – citez – „privind pretinsa gestionare ilegală a deșeurilor periculoase cu conținut de mercur și plumb de către I.P. «MOLDREC» și entățile administrate de Iulian Gamureac, inclusiv la depozitul din satul Goian”. Sesizarea mea a fost anexata la procesul penal, întrucât „ambele materiale se referă la același caz”, a menționat el.

Cazac a cerut să fie verificat unde au ajuns deșeurile cu mercur, dacă au fost analizate solul și apa subterană și dacă există riscuri pentru locuitorii din zonă.

„Trebuie verificat întregul mecanism: companiile afiliate, sistemele colective, autorizațiile eliberate și instituțiile care trebuiau să controleze”, susține acesta.

O altă problemă semnalată de Cazac vizează banii colectați prin sistemele de responsabilitate extinsă a producătorului. Aceste mecanisme permit producătorilor și importatorilor să transfere către organizații specializate obligațiile legale privind gestionarea anumitor categorii de deșeuri.

Autorul a solicitat să fie făcut public volumul de deșeuri colectate de fiecare operator, cantitatea reciclată efectiv și modul în care sunt cheltuiți banii încasați de la companii.

În acest context, el a făcut referire la o hotărâre a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 23 decembrie 2025. Potrivit lui Cazac, Serviciul Fiscal de Stat calculase Asociației Patronale „Moldcontrol” TVA de aproximativ șapte milioane de lei și majorări de întârziere de 1,6 milioane de lei pentru livrări impozabile de peste 37 de milioane de lei. Instanța a anulat, în primă instanță, partea deciziei referitoare la TVA, invocând lipsa unor prevederi fiscale suficient de clare pentru acest tip de organizații.

Cazac a solicitat Parlamentului să clarifice prin lege regimul fiscal și obligațiile de raportare publică ale sistemelor colective de reciclare.

Totodată, Victor Cazac a solicitat Parlamentului să audieze ministrul Mediului, reprezentanții Agenției de Mediu și Inspectoratului pentru Protecția Mediului și să publice un raport cu rezultatele verificărilor. Guvernului i-a cerut să stabilească responsabili, termene și rezultate măsurabile.

„Nu vă cer să mă credeți pe mine. Vă cer să puneți instituțiile să verifice – și să răspundă public. Daca este nevoie, pun la dispoziție tot ce am: documente, fotografii, corespondență, cronologie completă. Nu cer condamnări. Nu cer ca cineva să fie declarat vinovat înainte ca instituțiile competente să stabilească responsabilitatea. Cer ceva mult mai banal: aceeași măsură pentru toți, răspunsuri la întrebări simple și trecerea, măcar o data, de la „se face” la „s-a facut”. Pentru că mercurul nu dispare prin comunicate de presă”, a spus Cazac.

NM a solicitat un comentariu de la Ministerul Mediului, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că, pe 9 iulie, autoritățile au anunțat depistarea unor deșeuri cu mercur într-un depozit din satul Goian, comuna Ciorescu. Agenția Națională pentru Sănătate Publică a confirmat prezența vaporilor de mercur în aerul din interiorul depozitului. În august, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că a fost deschis un dosar penal în cazul depozitului din Goian.

***

Victor Cazac are experiență profesională în domeniul gestionării deșeurilor și al mediului de afaceri. Potrivit informațiilor din spațiul public acesta este fondator al MoldRec și „Garda de Reciclare”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: