„Riscă să certe ambele țări”: Dodon și Ceban critică proiectul privind unirea cu România, adoptat la București

Proiectul de lege privind unirea României cu Republica Moldova, inițiat de partidul S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă, și adoptat tacit astăzi de Camera Deputaților de la București, a provocat reacții la Chișinău. Fostul președinte al țării, socialistul Igor Dodon și primarul de Chișinău, interzis în România și spațiul Schengen, Ion Ceban, au criticat inițiativa și au cerut o poziție oficială din partea autorităților din Moldova.

„Dacă guvernarea PAS nu va da un răspuns clar că statalitatea, independența și suveranitatea Republicii Moldova nu pot fi cedate și încălcate, înseamnă că această guvernare PAS este trădătoare a intereselor naționale ale țării noastre și servește intereselor străine. Așteptăm o reacție din partea Chișinăului. Tot poporul moldovenesc vrea să vadă dacă Maia Sandu și PAS ar accepta Unirea care presupune dispariția statului moldovenesc sau se vor opune în mod categoric”, a scris liderul PSRM, Igor Dodon, pe rețele.

Parlamentarul a calificat drept „regretabilă” inițiativa lansată de politicienii din România: „Riscă să certe ambele țări”.

Și liderul MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Edilul, care a fost interzis în țara vecină pentru cinci ani, a condamnat „orice tentativă de atentare asupra valorilor consfințite în Constituția țării noastre”.

„Respectarea statului de drept și a voinței cetățenilor este fundamentală pentru viitorul țării.
Vom apăra ferm aceste principii și parcursul democratic al Republicii Moldova. Noi nu ne vindem țara și condamnăm orice declarație a politicienilor în contextul distrugerii țării. Oamenii sunt singurii care decid”, a scris Ceban pe rețele.

Unirea, „victimă” a populismului?

Inițiativa lansată la București a fost comentată și de partidul de guvernare. Deputatul Virgil Pâslariuc a calificat inițiativa legislativă drept un act de populism, iar proiectul – „lipsit de consistență” și „nul în esență”.

„Populism înseamnă să propui soluții simple, pentru problemele complexe ale oamenilor. Din păcate, o victimă a populismului a devenit și Unirea. Anume așa a procedat cu idealul unionist grupul de prietenie cu Putin din parlamentul de la București: l-a ambalat într-un proiect de lege simplu, fără consistență și nul în esență. Era atât de neserios, încât nimeni nici nu a dorit să-l dezbată! Dar scopul imediat a fost atins: caricaturizarea Votului pentru Reîntregirea Neamului de la 27 martie 1918 de către Sfatul Țării și trivializarea Actului Unirii în general”, a scris Pâslariuc pe rețele.

Acesta a acuzat inițiatorii proiectului că servesc interesele Kremlinului și încearcă să compromită idealul unionist. Potrivit lui, procesul de reunificare poate avea loc doar prin voința cetățenilor.

„Procesul de Unificare nu depinde de niște politicieni șugubeți, care acționează „suveran” la comanda Kremlinului. Este un proces complex și asumat în care rolul cetățenilor care sunt chemați să-și decidă propria soartă este primordial. Unirea o va face poporul suveran, nu populiștii suveraniști”, a mai scris deputatul PAS, Virgil Pâslariuc, pe Facebook.

***

Precizăm că inițiativa legislativă a fost depusă în Parlamentul de la București pe 14 aprilie și a fost avizată negativ de Guvern, precum și de Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților. În lipsa unei dezbateri și a unui vot în plen, proiectul a fost considerat adoptat tacit și va fi transmis Senatului în forma inițiatorilor.

Potrivit proiectului, Parlamentul României ar urma să decidă unirea României cu Republica Moldova. Documentul abilitează, totodată, Guvernul României să înceapă „de urgență, imediat” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru „definitivarea unirii cu Republica Moldova”.

***

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt – circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirmă că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/parlament.md

Moldova va putea produce echipamente militare din 2027? Grosu, despre obiectivul guvernării

Obiectivul este ca, la sfârșitul lunii decembrie, să fie adoptată legea care va permite Republicii Moldova să producă echipamente militare. Precizarea a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, la ediția din 18 noiembrie a emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei. Potrivit oficialului, este vorba despre o lege specială, iar proiectul este elaborat în Guvern de Ministerul Economiei și Ministerul Apărării.

În timpul emisiunii, Grosu a comentat declarațiile premierului, făcute la o zi după ce șapte drone au survolat ilegal spațiul aerian al țării, potrivit cărora „mai devreme sau mai târziu am putea avea inclusiv tragedii”. „Tocmai de asta, noi trebuie să investim în apărare. (…) Trebuie să adoptăm cadrul legal care permite să avem industrie în domeniul apărării, să putem dezvolta răspunsurile noastre, nu doar să cumpărăm, dar să dezvoltăm instrumente de interceptare ale noastre”, a declarat Grosu.

Întrebat când va fi modificată legea ca Republica Moldova să producă echipamente militare, Grosu a menționat: „Noi nu trebuie să modificăm legea. Noi o să adoptăm o lege specială. (…) Proiectul este elaborat deja în Guvern. Ministerul Economiei și Ministerul Apărării au făcut lucrul acesta. Obiectivul e ca până la sfârșitul anului acesta noi să o avem adoptată”.

Potrivit lui Grosu, în prezent există deja interes din partea potențialilor investitori și s-au purtat discuții în acest sens. „Și ei au analizat și au pus întrebări referitor la existența cadrului legal, controlul statului și asigurarea că statul va deține controlul și va monitoriza foarte atent cum va valida astfel de investiții, cum va valida statul ce investitor este acceptat să vină, ce investitor nu este acceptat să vină. Deci, răspunsurile la toate aceste întrebări noi am încercat să le dăm în proiectul acesta de lege. Obiectivul e următorul: ca cel târziu la începutul lui decembrie să fie deja public acest proiect de lege, astfel ca timp de o lună de zile să putem discuta și la sfârșitul lunii decembrie să avem adoptată această lege, care o să deschidă posibilitățile pentru industria noastră”, a adăugat oficialul.

Întrebat ce va produce până la urmă Republica Moldova, drone interceptoare sau de toate tipurile, oficialul a răspuns: „Noi să răspundem la provocările acestea. Important, ce ține de apărarea spațiului aerian. Și sunt și alte elemente. (…) Nu în ultimul rând, ne gândim și la aspectul folosirii și în alte scopuri, în domeniul agriculturii, civil. Să fie dubla utilizare a acestor lucruri”.

***

Amintim că, în iunie 2026, șefa statului, Maia Sandu, a anunțat că autoritățile Republicii Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare, destinate combaterii aparatelor care încalcă spațiul aerian național. În acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită încheierea de parteneriate public-private și atragerea investițiilor străine în industria de apărare. Detalii AICI.

În octombrie, președinta Maia Sandu a declarat Guvernul lucrează la modificarea legii, astfel încât „să putem produce aici, acasă” echipamente. Speakerul Igor Grosu a confirmat că Guvernul va veni cu o inițiativă legislativă. Totodată, Grosu a respins speculațiile potrivit cărora Moldova va produce drone pentru Ucraina. Detalii AICI. Ulterior, Grosu a precizat că Moldova vrea să producă drone pentru uz intern, nu pentru export, și că Parlamentul intenționează să modifice legislația. Detalii AICI. 

Premierul a declarat ulterior că mai mulți investitori sunt interesați de producția de drone interceptoare sau de apărare în Republica Moldova. Vasile Tofan a precizat că autoritățile lucrează în prezent la legea care va reglementa acest sector. Detalii AICI. Pe 18 noiembrie, la o zi după ce șapte drone au survolat ilegal spațiul aerian al țării, premierul a solicitat ca legea să fie adoptată cât mai curând, astfel încât să intre în vigoare pe 1 ianuarie 2027. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: