Facebook/ANI

„Rodica Antoci își continuă atribuțiile de serviciu”. Precizările ANI după perchezițiile din această dimineață

Președinta Autorității Naționale de Integritate (ANI) Rodica Antoci a rămas la birou și își continuă atribuțiile de serviciu. Informația a fost confirmată de ANI, pe 27 ianuarie, printr-un comunicat de presă.

În același timp, instituția precizează că acțiunile desfășurate astăzi de căre procurorii anticorupție la domiciliul Președintei ANI și la sediul Autorității sunt efectuate în cadrul unui proces penal. Acesta a fost pornit în rezultatul informațiilor anterioare apărute în spațiul public.

Potrivit ANI, faptele și circumstanțele, care i se încriminează Președintei ANI, dar și instituției, au fost verificate în 2020 și 2021 de alte instituții de control, Curtea de Conturi și Agenția Supraveghere Tehnică, care au concluzionat că nu există încălcări.

De asemenea, în cadrul acestui proces penal, președintei ANI nu i s-a atribuit vreo calitate procesuală și nici nu i s-a formulat careva acuzații concrete sau personale,  susțin cei de la ANI.

„ANI și președinta ANI au colaborat cu procurorii și au pus la dispoziția acestora toate actele și documentele necesare”, notează ANI.

Amintim că procurorii Anticorupție au inițiat în această dimineață percheziții în care este vizată Rodica Antoci, șefa ANI.

La sfârșitul lunii decembrie, în spațiul public au apărut informații că șefa ANI s-ar face vinovată de îmbogățire ilicită. O scrisoare anonimă indica că Rodica Antoci ar fi responsabilă de o serie de ilegalități comise în procesul de gestionare a banilor instituției. Atunci ANI a venit cu o reacție prin care a combătut cele invocate în scrisoarea ajunsă în presă. La fel în decembrie, Rodica Antoci declara că membrii familiei sale au fost amenințați, cazurile fiind raportate organelor competente. Șefa ANI se arăta convinsă că presiunile asupra familiei sale au legătură cu activitatea sa, în speciale fiind vorba despre dosarele pe rolul ANI ale funcționarilor și demnitarilor care nu-și pot justifica averile

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Dodon răspunde la acuzațiile lui Krasnoselski: „În perioada președinției mele, dialogul a fost viu și multilateral”

Președintele Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, respinge acuzațiile liderului de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, precum că el ar fi afectat funcționarea formatului de negocieri „5+2”, atunci când era șeful statului. Socialistul a declarat că, în perioada în care s-a aflat în fruntea țării, dialogul și întâlnirile între reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului au fost consistente. Totodată, politicianul a menționat că sprijină revitalizarea acestui format de negocieri. Afirmațiile au fost făcute într-un comentariu pentru NM, care a fost transmis prin intermediul purtătoarei de cuvânt PSRM, Carmena Sterpu.

Formatul „5+2” este singurul format recunoscut internațional care, timp de decenii, a menținut reglementarea transnistreană în cadrul politico-diplomatic și nu a permis situației să alunece spre o escaladare periculoasă. Am susținut întotdeauna acest format — atât în perioada președinției mele, cât și astăzi, aflându-mă în opoziție — și sunt convins că el nu trebuie doar evocat, ci reanimat pe deplin: readus la o activitate regulată, la discutarea substanțială a tuturor parametrilor reglementării și la adoptarea unor decizii concrete care să îmbunătățească real viața oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului”, a declarat Igor Dodon.

Politicianul a spus că mutarea procesului de negocieri în planul acuzațiilor reciproce este „neconstructivă”. „În perioada președinției mele, dialogul a fost viu și multilateral. Întâlnirile nu aveau loc din motive formale, ci pentru a avansa acorduri practice. Negociatorii și grupurile de profil au lucrat activ, au fost menținute contacte cu participarea mediatorilor și observatorilor, iar canalul politic direct a fost păstrat, inclusiv prin întâlniri la nivel de lideri. Tocmai o asemenea densitate și regularitate a contactelor permite menținerea situației sub control chiar și atunci când pozițiile părților diferă”, a adăugat el.

Liderul PSRM a menționat că, în prezent, dialogul dintre Chișinău și Tiraspol este „practic absent”, subliniind că formațiunea sa pledează pentru restabilirea consultărilor regulate între reprezentanții celor două părți și pregătirea unei discuții privind parametrii reglementării politice „în cadrul formatului „5+2””.

Sunt convins: dacă formatul „5+2” nu va fi revitalizat, vor pierde toți — și Chișinăul, și Tiraspolul, și, mai presus de toate, cetățenii noștri. Republica Moldova trebuie să aibă o strategie reală și bine gândită de reintegrare, elaborată în primul rând aici, la Chișinău”, a conchis socialistul.

Amintim că, pe 10 februarie, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că Igor Dodon a fost cel care „a stricat” formatul de negocieri „5+2”, în perioada când era președintele Republicii Moldova. El și-a argumentat poziția menționând că reprezentatul politic al lui Dodon „a refuzat” să semneze documentul final al rundei de negocieri din cadrul „5+2” de la Bratislava, din 2019.

Potrivit Jurnal TV, reuniunea respectivă a fost suspendată fără semnarea documentului final, iar Chișinăul declara că problema a constat în stabilirea priorităților pe termen scurt.

Formatul „5+2” este o platformă de negociere diplomatică menită să găsească o soluție pentru conflictul transnistrean. Formatul este alcătuit din Moldova și regiunea transnistreană, desemnate drept „părți în conflict”, și Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), ca „mediatori” ai negocierilor. Uniunea Europeană și Statele Unite – ca „observatori”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: