Ministerul Culturii

România, reacție la declarațiile ambasadorului german privind limba din Moldova: „Mesajul riscă să fie exploatat de Rusia”

Ambasada României în Republica Moldova a reacționat la declarațiile recente ale ambasadorului Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, referitoare la „limba și religia” din Republica Moldova. Într-o declarație pentru NewsMaker, ambasadorul României, Cristian-Leon Țurcanu, a menționat că mesajele care lasă loc de interpretări sunt „regretabile” și pot fi exploatate de „actori ostili”, cum ar fi Federația Rusă.

Potrivit ambasadorului român, Republica Moldova și România împărtășesc „o istorie bine documentată, o comunitate de limbă și un patrimoniu cultural și spiritual bine cunoscute”, realități consacrate, susține Cristian-Leon Țurcanu, atât de cercetarea istorică și lingvistică, cât și de cadrul constituțional și legislativ al Republicii Moldova.

„În acest context, orice afirmații care relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități sunt regretabile și lipsite de fundament factual. În același timp, riscă să genereze interpretări care nu servesc nici dialogului dintre parteneri, nici interesului comun de a consolida încrederea și coeziunea în regiune”, a precizat diplomatul pentru NM.

Cristian-Leon Țurcanu consideră că, „în actualul context regional, marcat de campanii susținute de dezinformare, de încercări de rescriere a istoriei și de acțiuni repetate de instrumentalizare a temelor identitare, orice mesaj care poate crea ambiguități cu privire la limba, identitatea sau patrimoniul cultural comun riscă să fie exploatat de actorii ostili, precum Federația Rusă, care urmăresc slăbirea rezilienței democratice și a parcursului european al Republicii Moldova”.

„România respectă pe deplin suveranitatea și dreptul cetățenilor Republicii Moldova de a-și decide democratic viitorul. În același timp, respectul pentru adevărul istoric, pentru rigoare științifică și pentru cadrul constituțional al Republicii Moldova reprezintă premise indispensabile ale unui dialog public responsabil. Relația dintre România și Republica Moldova este susținută de o comunitate de limbă, cultură şi istorie, iar România va continua să sprijine Republica Moldova în spiritul parteneriatului privilegiat, pe baza respectului reciproc, a valorilor europene și a unui dialog întemeiat pe responsabilitate și încredere”, a conchis diplomatul.

Amintim, ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch, a declarat, în cadrul unei emisiuni din 9 iulie, că ar pune sub semnul întrebării afirmația potrivit căreia Republica Moldova și România au aceeași limbă și aceeași religie. Declarațiile, asigurate prin traducere simultană, au stârnit critici atât în Republica Moldova, cât și în România.

Pe 13 iulie, diplomatul german a transmis un mesaj în limba română în care s-a declarat „surprins” de reacțiile apărut. Hubert Knirsch a anunțat că, în zilele următoare, își propune să poarte discuții „pentru a înțelege mai bine îngrijorările pe care le-a provocat”. „Am vorbit cu respect deplin față de țara gazdă, Republica Moldova, și față de toți cetățenii săi și sper că acest lucru va fi înțeles ca atare”, a mai conchis ambasadorul, în limba română, într-o înregistrare video expediată pe adresa redacției.

Tot pe 13 iulie, Radar Politic a publicat pe rețelele de socializare un videoclip în care un automobil al Ambasadei Germaniei, cu drapelul german arborat, este surprins intrând în curtea Ambasadei României la Chișinău. NewsMaker a solicitat un comentariu din partea Ambasadei Germaniei, însă reprezentanții misiunii diplomatice nu au confirmat și nici nu au infirmat că vizita a avut loc. Aceștia au precizat doar că ambasadorul Hubert Knirsch nu va comenta subiectul.

NewsMaker a solicitat precizări și Ambasadei României în Republica Moldova. În răspunsul transmis redacției, misiunea diplomatică nu a făcut, însă, referire la informațiile privind presupusa vizită a ambasadorului german la sediul ambasadei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

LinkedIn

Un fost consilier al lui Dorin Recean, angajat în Corpul de control al prim-ministrului

Viorel Rabei, fost consilier al ex-premierului Dorin Recean, a fost angajat în Corpul de control al prim-ministrului Vasile Tofan. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici.

Domnul Rabei a fost angajat în Corpul de Control al premierului începând cu 18 august 2026. Continuă consultările pentru a identifica și alți candidați pentru acest rol”, a declarat Dumitru Ciorici.

Viorel Rabei a fost consilier pe domeniul infrastructurii al ex-premierului Dorin Recean. În iulie 2026, acesta a fost angajat în funcția de consultant principal în Direcția juridică a Ministerului Finanțelor.

Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2025, Rabei a primit de la Cancelaria de Stat un salariu de 285 841 de lei. Alte 77 531 de lei i-au revenit de la compania Econometrica Grup SRL, unde a prestat servicii în calitate de expert.

Rabei a declarat și venituri obținute din activitatea în consiliile de administrație ale SA Drumuri Cahul și ÎS EHGeoM. Este vorba despre 16 000 de lei de la Drumuri Cahul și 8 850 de lei de la ÎS EHGeoM.

Totodată, Rabei a declarat o donație de 10 000 de euro și venituri de 24 500 de euro din vânzarea unui automobil.

În declarație mai figurează o bursă de 20 655 de dolari de la Departamentul de Stat al SUA și o alocație de 6 424 de lei românești de la DAS România.

Rabei declară o casă de locuit cu suprafața de 91 de metri pătrați, dobândită în 2013. Cota sa de proprietate este de două treimi, iar valoarea indicată în declarație este de 236 130 de lei. În 2025, acesta a dobândit și un garaj cu suprafața de 15,6 metri pătrați, evaluat la 155 982 de lei.

În ceea ce privește terenurile, Rabei declară un teren intravilan cu suprafața de 0,79 hectare, deținut în proporție de două treimi. Valoarea indicată în declarație este de 269 205 lei.

În declarație figurează și un Audi fabricat în 2020 și dobândit în 2025, estimat la 18 200 de dolari. Rabei mai deține un BMW i3, fabricat în 2015 și cumpărat în 2026, în valoare de 6 500 de euro.

Totodată, Rabei a declarat două datorii fără dobândă. Una este de 27 000 de euro, contractată în 2020 și scadentă în 2030. Cea de-a doua, în valoare de 20 000 de lire sterline, a fost contractată tot în 2020 și trebuie rambursată până în 2035.

declaration_20260822_065033 by Ana-Maria

Ce este corpul de control al premierului

Corpul de control este o structură din cadrul Cancelariei de Stat, fără personalitate juridică, instituită în octombrie 2017. Acesta este format din consilieri ai prim-ministrului și are rolul de a monitoriza, controla și evalua modul în care sunt puse în aplicare deciziile Guvernului, Programul de guvernare și sarcinile trasate ministerelor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: