Pandemia de coronavirus

România a actualizat lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat. Republica Moldova rămâne în zona roșie (DOC)

Stela Untila
| 15 octombrie, 2021
08:48

Comitetul Național pentru Situații de Urgență din România a actualizat lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat. Republica Moldova rămâne în zona roșie, din cauza numărului mare de infecții cu coronavirus înregistrate în ultima perioadă.

Lista intră în vigoare începând cu data de 17 octombrie, ora 00:00. Lista completă poate fi consultată aici: Anexa-la-HCNSU-nr.-85-din-14.10.2021

Ambasada României în Republica Moldova amintește că, începând cu 10 septembrie 2021, a fost prelungită cu 30 de zile starea de alertă pe teritoriul României.

Ai vaccin, ești scutit de carantină

Astfel, toți cetățenii Republicii Moldova, posesori de pașapoarte biometrice, pot intra în România, indiferent de scopul călătoriei (spre exemplu, ședere pe termen scurt, tranzit), însă pot fi plasați în carantină dacă nu se încadrează în excepțiile prevăzute de legislație.

Cetățenilor străini și apatrizilor care sosesc în România din Republica Moldova li se instituie măsura carantinei pentru o perioadă de 14 zile, cu următoarele excepții:

– persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare până la intrarea în România;

– persoanele care rămân pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) și prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii). În situația în care persoanele nu părăsesc teritoriul național în cele 3 zile (72 de ore), cu informarea Direcției de Sănătate Publică din județul în care locuiesc sau în care au adresa declarată la intrarea în țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, începând cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul României;

– persoanele care au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, pentru care au trecut cel puțin 14 zile de la data confirmării până la data intrării în țară;

– copiii cu vârsta mai mică sau egală de 12 ani, fără a fi necesară prezentarea rezultatului negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2;

– copiii cu vârsta mai mare de 12 ani și mai mică de 16 ani, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);

– persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării;

– lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetățenii români angajați ai operatorilor economici din țările menționate, care la intrarea în țară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;

– elevii/studenții cetățeni cu domiciliul sau reședința în afara României, care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din România sau din afara țării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare, sau care au de susținut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care încep studiile în unități/instituții de învățământ de pe teritoriul țării ori se deplasează pentru activități legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și însoțitorii acestora în situația în care sunt minori;

– persoanele predate autorităților române în baza Acordurilor de Readmisie, returnate în procedură accelerată.

Prevederi pentru cetățenii România care revin în țară din R. Moldova

Cetățenii români (inclusiv cetățenii UE/ SEE/ Confederația Elvețiană) care revin în România din Republica Moldova sunt plasați în carantină dacă nu se încadrează într-una din următoarele excepții:

– persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare până la intrarea în România;

– copiii cu vârsta mai mică sau egală de 12 ani, fără a fi necesară prezentarea rezultatului negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2;

– persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării;

– elevii/studenții, cetățeni români sau cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara României, care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din România sau din afara țării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare, sau care au de susținut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care încep studiile în unități/instituții de învățământ de pe teritoriul țării ori se deplasează pentru activități legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și însoțitorii acestora în situația în care sunt minori;

– persoanele predate autorităților române în baza Acordurilor de Readmisie, returnate în procedură accelerată.

Noi prevederi pentru transportatori

Suplimentar excepțiilor de mai sus, a fost introdusă o nouă prevedere privind transportatorii, astfel: conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă, precum şi conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, se exceptează de la măsura carantinei dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de intrarea în ţară, iar deplasarea se realizează doar în scop profesional.

Se mențin modificările aduse legislației privind regimul carantinei, respectiv excepțiile pentru artiștii și staff-ul acestora, care sosesc în România pentru participarea la evenimente culturale, artistice sau de divertisment, organizate pe teritoriul național, precum și pentru membrii delegațiilor sportive care fac parte din delegațiile sportive ce sosesc în România pentru participarea la competiții sportive organizate pe teritoriul național, indiferent de zona de risc epidemiologic în care este încadrată țara din care sosesc, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de intrarea în țară.

românia, top, zona rosie, молдова

Știri similare

Viață

Ce spun poliția și procurorii din Moldova despre schema de asasinare a unor oficiali din Ucraina? 11 moldoveni reținuți VIDEO

Viață

Procuratura Generală a Ucrainei, detalii despre asasinatul pregătit în Moldova, la indicația Rusiei: $100 mii pentru viața unui om VIDEO

Politică

Munteanu îl contrazice pe Junghietu: termenul când va funcționa linia Vulcănești-Chișinău este luna mai

Mihaela Conovali
| 20 februarie, 2026
11:07

Linia electrică Vulcănești-Chișinău ar urma să devină funcțională în luna mai 2026. O declarație în acest sens a fost făcută de premierul Alexandru Munteanu la ediția din 19 februarie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. Oficialul a spus că acesta este termenul final.

Premierul a declarat că a avut o discuție la acest subiect pe 19 februarie cu ministrul Energiei, Dorin Junghietu. „El practic zilnic e în contact cu acea companie. (…) S-a referit la un furnizor care întârzie. (…) Se mai întâmplă așa lucruri. Sunt tot felul de explicații. Noi vom examina dacă putem să impunem careva sancțiuni, dar e altceva: eu cred că scopul principal e să pornim cât mai repede și acum termenul final e mai”, a adăugat Munteanu.

„Eu cred că, în momentul în care tocmai o să pornim linia respectivă prin Vulcănești, o să ne garantăm o independență energetică, dar vom cumpăra sigur de pe piețe și vom urmări fluctuațiile”, a mai spus premierul. Potrivit oficialului, generarea energiei nu este problema cea mai mare. „Cea mai mare problemă e balansarea energiei: nu vrei să ai prea multă energie sau prea puțină și stocarea energiei. Noi încercăm să mărim capacitățile noastre de stocare și de generare prin toate resursele alternative”, a mai spus oficialul.

***

Linia electrică aeriană (LEA) Vulcănești-Chișinău, numită și „linia independenței energetice” trebuia să fie finalizată la sfârșitul anului 2025, însă darea în exploatare a fost întârziată de condițiile meteo, după cum a explicat anterior ministrul de resort, Dorin Junghietu.

Lucrările de construcție au început în aprilie 2024 și fac parte din Proiectul de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat de Grupul Băncii Mondiale, cu o valoare de 61 de milioane de euro. Linia electrică de 400 kV va avea o lungime de 157 de kilometri și va include peste 500 de piloni și 1.500 de kilometri de conductoare, asigurând o legătură între sud și centru prin traversarea a opt raioane și 35 de localități. În funcție de regimul sistemului electroenergetic, linia va putea asigura tranzitul unui flux de până la 630 MVA de putere, ceea ce ar putea satisface aproximativ 50% din consumul de energie în perioadele de vârf.

În prezent, energia importată din România nu poate fi direcționată direct către Chișinău, ci trece prin stația MGRES, ceea ce creează riscuri pentru aprovizionarea cu electricitate. Noua linie va permite importul direct de electricitate, securizând fluxul energetic și reducând dependența de infrastructura intermediară, potrivit autorităților.

Pe 3 februarie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că, la sfârșitul lunii noiembrie 2025, au fost finalizate lucrările de construcție pe linie. „Dar linia nu înseamnă doar linie, înseamnă și două stații electrice. Linia leagă stația Vulcănești și stația Chișinău”, a precizat ministrul. Oficialul a spus că în cele două stații au existat întârzieri de ordin logistic, inclusiv livrări întârziate de echipamente, care au contribuit la prelungirea termenului de execuție. „Noul termen care se vehiculează cu contractorii ar fi luna martie”, a declarat ministrul.