mae.ro

România a cerut UE să se implice în soluționarea conflictelor înghețate din Vecinătatea sa Estică

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a adresat, la 19 noiembrie 2020, Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, o scrisoare prin care propune introducerea, ca punct distinct pe agenda unei viitoare reuniuni a Consiliului Afaceri Externe a miniștrilor de externe europeni, a unei discuții aprofundate cu privire la rolul UE în soluționarea conflictelor prelungite/înghețate din Vecinătatea sa Estică / regiunea Mării Negre. Adresarea a fost co-semnată de omologii săi, miniștrii afacerilor externe din 10 state membre UE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia).

Bogdan Aurescu a evidențiat provocările reprezentate de persistența unui arc de instabilitate în vecinătatea imediată a UE, în regiunea Mării Negre, generat de existența unui lanț de conflicte prelungite, aflate fie în formă activă sau așa-zis „înghețate”, cu efecte negative directe asupra stabilității și securității regionale și a Europei în general, precum și asupra perspectivelor de dezvoltare ale societăților și prosperității cetățenilor din regiunile respective.

Scrisoarea, inițiată de ministrul român al afacerilor externe, pune accentul pe necesitatea ca UE să acorde o atenție sporită soluționării pașnice și durabile a conflictelor prelungite din vecinătate, printr-o angajare mai activă și vizibilă în sprijinul eforturilor de reglementare derulate în cooperare cu alți parteneri internaționali, în cadrul formatelor multilaterale abilitate, aceasta fiind o precondiție pentru o voce puternică și credibilă a UE pe scena internațională.

În opinia împărtășită de co-semnatarii scrisorii, discuția miniștrilor de externe ar trebui să vizeze, în special, instrumentele și posibilitățile de punere în aplicare de o manieră integrată a formatelor și instrumentelor disponibile, astfel încât Uniunea Europeană să fie capabilă să ofere un răspuns mai eficient obiectivelor sale de promovare a păcii, stabilității și prosperității în vecinătatea imediată.

Ministrul de Externe al României a discutat despre securitatea din zona Mării Negre și cu șeful NATO, Jens Stoltenberg. Șeful diplomației române a subliniat nevoia menținerii în atenția NATO a situației de securitate din regiunea Mării Negre, care este marcată de numeroase tensiuni și intensificarea activităților militare.

Bogdan Aurescu a apreciat că, în aceste condiții, este necesară continuarea asigurării unei posturi aliate consolidate în regiune. A salutat, totodată, faptul că în cadrul reuniunii ministeriale a NATO de la începutul lunii decembrie va exista o dezbatere substanțială privind securitatea în regiunea Mării Negre, cu participarea miniștrilor de externe din Ucraina și Georgia.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: